Răspuns oficial de la Tribunalul Militar Bucureşti Câţi militari au dezertat pe raza de competenţă a regiunii de sud-est a României. Ultimul dezertor, de la Tulcea

Un militar din cadrul Regimentului 307 Infanterie Marină Babadag, judeţul Tulcea, a fost declarat dezertor la finele lunii septembrie după ce nu s-a prezentat la serviciu timp de trei zile. Potrivit unei informări transmise de Forţele Navale Române, soldatul D.R.C, de la Regimentul 307 Infanterie Marină, nu s-a prezentat la programul orar al unităţii, fiind declarat, joi, 20 septembrie 2018, dezertor, pentru absenţă nejustificată care a depăşit trei zile.
 
În acest context, cotidianul ZIUA de Constanţa a înaintat o solicitare către Tribunalul Militar Bucureşti pentru a afla exact câţi militari au fost declaraţi dezertori pe raza de competenţă a acestuia, fiind vorba de regiunea de sud şi sud-est a României, inclusiv judeţele Constanţa şi Tulcea.
 
Tribunalul Militar Bucureşti a răspuns solicitării lansate de către ZIUA de Constanţa şi a precizat că, în urma verificărilor efectuate, au fost găsiţi, în perioada de referinţă, 7 inculpaţi condamnaţi pentru infracţiunea de dezertare.
 
Astfel, în dosarul 27/92/2007 a fost pronunţată sentinţa numărul 67/2007, cu privire la inculpatul maior R.F., femeia fiind condamnată la o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare.
 
De asemenea, un alt caz prezentat de Tribunalul Militar a fost al maiorului G.C.I, care a fost condamnat în dosarul 30/92/2007, la o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu suspendare. Maiorul a făcut recurs, dar acesta a fost respins. La acel moment, Curtea Militară de Apel Bucureşti a respins „recursul declarat de inculpatul maior rez. G.C.I. împotriva deciziei nr.19 din 30 septembrie 2009 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, ca nefondat. Îl obligă să plătească statului suma de 300 (trei sute) lei cheltuieli judiciare în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei, care va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 februarie 2010”.
 
De asemenea, în 2007, prin dosarul numărul 34/92/2007, inculpatul fruntaş rezervă C.C. a fost condamnat la o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare. Aceeaşi pedeapsă a primit-o şi plutonierul în rezervă S.M.D., în dosarul 8/92/2008.
 
Sergentul major în rezervă S.M.B. a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, în dosarul numărul 64/92/2008 pentru aceeaşi faptă.
 
Căpitanul în rezervă L.V.L. a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare, în dosarul 438/92/2012. El a depus recurs la Curtea Militară de Apel Bucureşti, pe care şi-a retras-o la puţin timp înainte de pronunţare.
 
Plutonierul major P.Gh. a fost condamnat la 1 an şi 4 luni de închisoare cu suspendare în dosarul 124/753/2014. Tribunalul Militar „condamnă pe inculpatul plt.maj.(rez.) P.Gh. la pedeapsa de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dezertare prev. de art.414 alin.1 C.pen. În baza art. 93 alin.1 C.pen., obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Giurgiu, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. Conform art.94 alin.1 C.pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art.93 alin.1 lit.c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Giurgiu. În baza art.93 alin.2 lit. b) C.pen. impune inculpatului obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Giurgiu sau organizat în colaborare cu instituţiile din comunitate. În baza art.93 alin.3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Bibliotecii Judeţene I.A. Bassarabescu din Giurgiu sau al Primăriei Găujani, judeţul Giurgiu, pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
 
Conform art.94 alin.2 C.pen. supravegherea executării obligaţiilor prevăzute la art.93 alin.2 lit. b) şi alin.3 C.pen. se va face de Serviciul de Probaţiune Giurgiu. Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.96 C.pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. În baza art. 274 alin.1 C.pr.pen. obligă pe inculpat la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 260 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei”. Acesta nu s-a prezentat la serviciul de probaţiune.
 
În 2018, Tribunalul Militar Bucureşti „respinge, ca nefondată, sesizarea formulată de petentul Serviciul de Probaţiune Giurgiu prin consilierul de probaţiune, privind revocarea sau anularea suspendării executării pedepsei ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Giurgiu sau organizat în colaborare cu instituţiile din comunitate, impusă intimatului - persoană supravegheată plt. maj. (rez.) P. Gh.  prin sentinţa penală nr. 15/05.04.2016 pronunţată de Tribunalul Militar Bucureşti în dosarul nr. 124/753/2015, definitivă prin neapelare. În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11.04.2018”.
 
Tribunalul Militar Bucureşti, cu denumirea anterioară Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, funcţionează în circumscripţia Curţii Militare de Apel, fiind o instanţă judecătorească cu rang de tribunal. Circumscripţia teritorială a Tribunalului Militar Bucureşti cuprinde municipiul Bucureşti şi judeţele: Argeş, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Teleorman, Vâlcea, Constanţa, Tulcea, Brăila, Buzău, Dâmboviţa şi Prahova. Datorită specificului său, Tribunalul Militar Bucureşti nu este structurat pe secţii.
 
În ceea ce priveşte competenţa funcţională, după materie şi după calitatea persoanei, potrivit dispoziţiilor art. 37 din Cod de procedură penală: Tribunalul Militar judecă în primă instanţă toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date în competenţa altor instanţe. Tribunalul militar soluţionează şi alte cauze anume prevăzute de lege.
 
Sunt patru tribunale militare în România, pe lângă cel de la Bucureşti, acestea fiind localizate în municipiile Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara.
 
Citeşte şi:
 
Militar din Fortele Navale declarat dezertor acum șase zile. Cine l-a predat autorităţilor. Ce se va întâmpla cu tânărul
 
Militarul dezertor, implicat în incendiul de pe strada Nicolae Grindeanu, s-ar fi sinucis