Proiectul de reabilitare a Sinagogii Mari, abandonat? „Verde Urban“ propune înfiinţarea unui muzeu-bibliotecă al Peninsulei Toleranţei Tomitane

În cadrul campaniei „Patrimoniu”, Asociaţia „Verde Urban” solicită implicarea urgentă a autorităţilor pentru deblocarea situaţiei existente şi clasarea imobilului Sinagoga Aşkenază în categoria monumentelor istorice la Ministerul Culturii.
 
Iar pe termen lung? „Este evident că, odată reabilitată, sinagoga nu va putea îndeplini funcţia intrinsecă pentru care a fost construită iniţial decât într-o mică măsură. Comunitatea locală evreiască este foarte mică şi îmbătrânită, or, în această situaţie, este de presupus că locaţia ar putea fi folosita în scop religios doar la marile sărbători ale cultului mozaic ori în situaţii în care comunitatea ar avea de organizat diferite evenimente comemorative sau de altă natură. Cum ar fi însă ca Sinagoga Aşkenază să se transforme, în afara acestor evenimente descrise mai sus, într-un adevărat punct de interes turistic major al localităţii?”, susţin cei de la „Verde Urban“.
 
Asociaţia propune şi înfiinţarea unui muzeu-bibliotecă al Peninsulei Toleranţei Tomitane, care să pună în evidenţă caracterul pestriţ etnic şi religios al acestor locuri de-a lungul istoriei.
„Un departament dedicat holocaustului precum cele din multe alte localităţi europene ori chiar din România. Au existat „lagăre” de concentrare chiar în apropiere, la Osmancea, Mereni ori Ciobăniţa, unde evrei din Constanţa au îndurat prigoana din vremea războiului. De ce să nu documentăm şi să prezentăm tuturor celor interesaţi file şi din istoria mai puţin plăcută? Puţină lume ştie că o bună parte din populaţia evreiască de azi a Israelului îşi are originile în România şi o parte importantă dintre aceştia au părăsit ţara fix prin Portul Constanţa, care a avut un rol figurat de „Ellis Island” al exodului către libertate! Exod... cuvânt atât de familiar evreilor încă de pe vremea lui Moise. 5.000 de evrei sunt documentaţi clar ca trecând prin Portul Constanţa, în realitate numărul lor a fost mult mai mare.
 
Două dintre navele care transportau evrei au fost chiar scufundate. Struma, în februarie 1942 cu 769 de oameni la bord, şi Mefkure, în august 1944, cu 343 de oameni la bord. Există material cât pentru două muzee, în condiţiile în care alţii se chinuie să încropească o istorie în jurul unei pietre de nici 100 de ani!
 
Oricum s-ar pune în valoare, Sinagoga Aşkenază are un potenţial imens de a contribui la redefinirea modului de a ne gândi şi a ne prezenta oraşul în faţa străinilor şi dacă nu cumva chiar în faţa noastră şi a copiilor noştri”, concluzionează Asociaţia „Verde Urban“.
 

Despre Sinagoga Mare

 
Pe strada C.A. Rosetti regăsim într-o stare de colaps, cu tavanul prăbuşit şi cu pereţii şubrezi, Sinagoga Mare sau Aşkenază şi aceasta, la rândul ei, construită pe locul unui mai vechi edificiu mozaic în urma unui firman (decret) al sultanului Abdul Azis din 1867.
 
Construcţie începută în 1910 la iniţiativa unuia dintre liderii influenţi ai comunităţii locale, Pincus Șapira - un comerciant de ceasuri şi bijuterii care era şi furnizor pentru Casa Regală a României, după planurile lui Anghel Păunescu, templul israelit era structurat pe trei registre orizontale: soclu, parter şi etaj, sub influenţă predominant maură ca stil arhitectural.
În perioada celui de-al doilea Război Mondial, sinagoga a servit drept depozit pentru armata germană care îşi depozita aici muniţia, alimentele neperisabile şi hrana pentru cai destinate trupelor aflate pe frontul de est.
 
După război, sinagoga a fost reabilită parţial şi a fost redată comunităţii evreieşti, al cărei număr de membri era serios diminuat urmare groaznicei prigoane şi a continuat să scadă până în zilele noastre când se mai pot număra până în 100 de reprezentanţi.
 
Astfel, după 1989, lăcaşul de cult intră într-un ciclu al dezinteresului autorităţilor locale şi chiar al locuitorilor urbei dar şi al nepriceperii, neputinţei ori neînţelegerii situaţiei de către reprezentanţii comunităţii evreieşti locale. Anii au trecut şi lăcaşul de cult a ajuns azi într-o stare mai mult decât deplorabilă şi nu există nici măcar măsuri de precauţie împotriva unor potenţiale prăbuşiri de ziduri. Terenul şi clădirea se află în proprietatea comunităţii evreieşti. Proiectul de restaurare şi consolidare, clădirea aflată în clasa I de risc seismic urma să beneficieze de aproximativ 1 milion de euro de la Compania Naţională de investiţii, care a şi organizat o procedură de achiziţii publice pentru atribuirea contractului cu acceptarea ofertelor până în martie 2018. În iulie anul trecut, Compania Naţională de Investiţii (CNI) a anulat licitaţia pentru „executarea lucrărilor de primă urgenţă - reabilitare generală - Templul Israelit Constanţa“. Imobilul este situat pe strada C.A. Rossetti din municipiul Constanţa.
CNI şi-a motivat decizia prin faptul că au fost depuse numai oferte inacceptabile şi/sau neconforme. Procedura a fost anulată în baza prevederilor art. 212, alin. 1. lit. a) din Legea nr. 98/2016.  
 

Istoricul licitaţiei pentru reabilitarea Sinagogii din Constanţa  

 
CNI a organizat o procedură de achiziţii publice pentru atribuirea contractului „Executarea lucrărilor de primă urgenţă - reabilitare generală Templul Israelit Constanţa“, în valoare estimată de 4.594.616,00 de lei, fără TVA. Firmele interesate au putut depune oferte până pe data de 6.03.2018.

SC Acteon Invest SA (Braşov), cu subcontractanţii Corsa Construct SRL (Cernavodă), Madcos Consulting SRL (Bucureşti), MIFA Systems SRL (Bragadiru, Ilfov), terţ susţinător Euromateria SRL (Bucureşti); Asocierea Gama Castelli SPA (Italia) - Ciro Menotti SCPA (Italia), cu subcontractanţii SC Standard Pro Instal SRL (Constanţa), Topalais Engineering SRL (Bucureşti), Pas Instal SRL (Bucureşti), Asocierea CDG Indoconstruct SRL (Bucureşti) - Operes SRL - Ecoagrovita SRL; Asocierea SC Gamaro Construct SRL (Constanţa) - SC Master SA (Constanţa), subcontractant Mira Electrocom SRL (Constanţa); SC Rotary Construcţii SRL (Bucureşti), cu subcontractanţii SC Icon Corporation Consultant Energy Design SA (Bucureşti), Total Grup Solution SRL (Bucureşti), Avis Instal SRL (Bucureşti)
sunt societăţile care s-au arătat interesate de reabilitarea Sinagogii.
 
Precizăm că societatea Euromateria SRL din Bucureşti este cea care a contestat la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor mai multe licitaţii organizate de autorităţile publice locale constănţene, dar şi de către cele centrale, inclusiv licitaţia privind reabilitarea Cazinoului din Constanţa.
 
În etapa finală, de evaluare a ofertelor financiare, s-au calificat doar două oferte, Rotary Construcţii SRL, respectiv Actaeon Invest SA, însă ambele au fost respinse. Licitaţia a fost contestată şi la CNSC.
Preşedintele Comunităţii Evreieşti din Constanţa, Sorin Lucian Ionescu se află în aceste zile la lucrările Forumului Comunităţilor Evreieşti din România. Acesta a precizat că va solicita informaţii despre stadiul proiectului de reabilitare al Sinagogii, în contextul în care Forumul a fost forul care a iniţiat demersurile pentru reabilitarea Templului Israelit din Constanţa.
 
Vom reveni.
 
Citeşte şi:
 
Pe urmele Cazinoului Licitaţia pentru reabilitarea Templului Israelit din Constanţa, anulată de CNI