Naufragii la ţărmul românesc al Mării Negre. De la cea mai mare tragedie navală din istorie, la accidente misterioase (galerie foto)

Marinarii ştiu că apa a fost, este şi va rămâne o provocare cu care se vor lupta zi de zi, cât îşi vor face meseria. Însă Marea Neagră are un aer aparte. Fiind o mare semi-închisă, curenţii sunt puternici, iar furtunile violente. Nu degeaba poartă numele acesta, reprezentând culoarea pe care o capătă marea în timpul unei furtuni. De la albastrul cristalin al cerului poate într-o secundă să se schimbe în culoarea neagră, fiind rece şi întunecată, un peisaj care dă emoţii oricui.
 
Totuşi, pe 5 octombrie dimineaţă, o navă de pasageri de lux a fost avariată în urma unui accident naval, în dreptul portului Tulcea. „Prinzessin Isabella”, sub pavilion Malta, s-a ciocnit cu cargoul „Blue Star”, sub pavilion Panama. Pagubele au fost doar de ordin material, un număr de şapte cabine fiind avariate.
 
Totuşi, ne amintim că nu toate evenimentele navale din Marea Neagră au avut finaluri fericite. Amintim de cea mai mare tragedie din istoria navală română – Mogoşoaia, dar şi de accidente care au rămas sub semnul întrebării.
 

Epava Costineşti

 
Toată lumea a văzut epava de la Costineşti, dar puţini îi cunosc povestea. Numele E. Evangelia, încă vizibil, este al patrulea pe care nava l-a purtat în cei aproximativ 25 de ani de activitate. A fost construită la şantierele navale Harland & Wolff din Belfast, şantier unde a fost construit şi Titanicul. În noaptea de 15 octombrie 1968, vasul s-a apropiat foarte mult de mal şi carena vasului a atins solul stâncos din Golful Francezului, în apropierea Costineştiului.
 
În acele vremuri, Costineşti era un sat de pescari, iar conform spuselor unui localnic care se afla pe mare la acele ore fatidice, marea era liniştită, dar învăluită de o ceaţă foarte deasă. Epava este aşezată pe stâncile calcaroase din zona golfului. Sunt porţiuni în care apa are 2-3 metri adâncime, iar în acea zonă de stânci calcaroase se află şi cea mai mare peşteră subacvatică din România. Una dintre legendele ţesute în jurul acestei nave spune că vasul a aparţinut armatorului grec Aristotel Onassis şi ca el s-a înţeles cu căpitanul vasului să eşueze sau să scufunde vasul, cu intenţia de a încasa banii de asigurare, pentru că nava mai avea drept de navigaţie doar 2 ani. Dar există şi poveşti în care se spune că din cauza vizibilităţii reduse pe timpul unei furtuni echipajul a confundat luminile Costineştiului cu Portul Constanţa şi s-au apropiat prea mult de mal. Se mai spune că vasul era plin de portocale şi că ele au umplut plaja din Costineşti. Altă poveste ţesută în jurul navei este cea legată de o explozie la bord, care ar fi cauzat găurile uriaşe.
 

Nava „Fucsia“

 
Nava „Fucsia”, cargou de mărfuri generale, a eşuat la 4 februarie 1977, în dana 60 a Portului Constanţa, într-o zonă necirculată de nave. Pentru că multă vreme autorităţile au considerat că nu merită să cheltuiască bani pentru ranfluarea ei, la 28 octombrie 1977 a fost transportată în zona neterminată a Portului Constanţa Sud - Agigea, în apropierea locului unde se doreşte a se construi o insulă artificială. Acolo adâncimea apei este mică, astfel încât puntea principală a navei este la peste un metru deasupra apei. Astfel, de la distanţă, vasul pare că pluteşte.
 

Nava „Sadu“

 
2 decembrie 1988 este dată fatidică la care cargoul „Sadu“ s-a scufundat aproape de capul digului de Nord al Portului Constanţa. Voiajul de rutină de la Galaţi la Constanţa al navei „Sadu“ s-a transformat într-un naufragiu care a rămas ca o pată neagră în istoria Portului Constanţa. Atunci au pierit 15 dintre cei 22 de membri ai echipajului. Din Galaţi spre Constanţa, nava a plecat în dimineaţa zilei de 1 decembrie 1988 cu un echipaj format din 22 de membri, din cei 28 incluşi în lista de echipaj. „Sadu“ a sosit în raza portului Constanţa în ziua de 1 decembrie 1988, ora 22.30 şi a ancorat în careul A, destinat navelor de transport mărfuri generale. Noaptea a trecut fără niciun fel de incident. Vântul a avut o intensitate moderată, iar marea a fost de până la gradul trei. Pe 2 decembrie, de dimineaţă, vremea s-a înrăutăţit. Prin manevre eşuate de a evita coliziunea cu digul, nava s-a scufundat.
 
Nava „Mogoşoaia“
Nava „Mogoşoaia“, construită în 1975, făcea curse regulate între Galaţi şi Grindu, o localitate din judeţul Tulcea aflată pe Cotu Pisicii. În dimineaţa zilei de 10 septembrie 1989, pe o ceaţă cumplită, pasagerul a fost lovit de împingătorul bulgăresc „Petar Karamincev“ şi apoi s-a scufundat. Din cei 169 de pasageri şi 10 membri ai echipajului, au fost salvate 18 persoane.
 

Epava „Rostock“

 
Câţiva ani mai târziu după această tragedie, a avut loc un naufragiu pe braţul Sulina. În 1991, la început de septembrie, la mila 31, cargoul ucrainean „Rostock“ s-a răsturnat. Echipajul navei s-a dus la mal cu ajutorul navelor de salvare. Epava a fost scoasă foarte greu de către autorităţi - în 15 ani, costând statul român 17,5 milioane de euro. În anul 2004, în urma unei licitaţii publice, consorţiul Rostock Wreck Removal Consortium, format din firmele Mulller Maritime Holding (Olanda), Titan Maritime (SUA) şi Deltacons (România), a câştigat licitaţia şi a scos bucăţile navei din braţul Sulina.
 

„Multi Trader“

 
În seara zilei de 26 iulie 2007, nava „Multi Trader”, sub pavilion cambodgian, s-a scufundat, în apropierea staţiunii Venus, din cauza furtunii. Din fericire, cei şase membri ai echipajului au reuşit să se salveze, dar vasul s-a scufundat înainte ca echipele de salvare să ajungă la el. În prezent, acesta se află la o adâncime de 36 de metri.
 

Pescadorul „Yldirimlar“

 
Pescadorul „Yldirimlar 1” a fost o navă de 47,5 tone şi 19 metri lungime înregistrată sub pavilion român, care s-a scufundat în anul 2007 în Marea Neagră. Nava a fost surprinsă de o furtună în cursul nopţii, în timp ce efectua un marş de la Sulina către Portul Midia, după care s-a scufundat parţial la câteva sute de metri de digul de nord al Portului Midia. Deşi operaţiunea de salvare a fost extrem de dificilă din cauza vântului şi a valurilor puternice, remorcherul „Alexandria 5“ a reuşit să salveze trei marinari aflaţi în apă.
 

Nava „Medy“

 
Pe 1 septembrie 2010, cargoul „Medy”, sub pavilion Turcia, s-a scufundat, la aproape şase mile marine de digul de larg al Portului Constanţa, travers cu Cap Tuzla. Totul a pornit cu o noapte în urmă, când un mesaj SOS a alertat autorităţile române. Două şalupe ARSVOM şi o navă a GSP au plecat pentru a salva oamenii de pe navă. În momentul în care echipajul a fost salvat, nava avea o înclinaţie de 20 de grade la babord.
 

Împingătorul „Dunafoldvar“

 
În luna aprilie 2014, în zona localităţii Poarta Albă, pe Canalul Dunăre - Marea Neagră, împingătorul „Dunafoldvar“ s-a scufundat. După o lună, a fost scos la suprafaţă de către echipe de ingineri din Austria şi Ungaria. „Dunafoldvar“, sub pavilion Ungaria, s-a scufundat la data de 5 aprilie, pe Canalul Dunăre - Marea Neagră, la kilometrul 29+500, în zona localităţii Poarta Albă, după ce echipajele de pompieri de pe apă și de pe mal s-au luptat mai bine de 12 ore să stingă un incendiu ce izbucnise la bord, în timp ce vasul tranzita magistrala de navigaţie. În zonă a fost instalată o reţea dublă de baraje Depol, flotante, pentru a împiedica scurgerea de hidrocarburi, în tancurile de combustibil ale navei aflându-se peste 90 de tone de motorină. Incendiul a izbucnit în seara zilei de vineri, 4 aprilie. Din fericire, nimeni nu a fost rănit.
 
Citeşte şi:
 

Catastrofe care au cutremurat Constanta. Se implinesc 24 de ani de la tragedia navei Sadu. 15 din cei 22 de membri ai echipajului au pierit in largul portului
 

Ce găsesc turiştii la mare? Epava de la Costineşti - emblema din sudul litoralului

Cine şi când a ranfluat împingătorul „Dunafoldvar“ (galerie foto)

Enigmele Mării Negre. Epavele din apele româneşti