Descoperire arheologică importantă Proprietarul unui teren din centrul Constanței a găsit ruinele Cetății Tomis în propria curte. Situl arheologic trebuie conservat

• În centrul orașului Constanța, o descoperire arheologică importantă a fost făcută în urma unor săpături
• Pe strada Mihail Kogălniceanu nr.5 a ieșit la suprafață un turn al zidului Cetății Tomis
• Terenul aparține unor persoane fizice
• Arheologii de la Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța au precizat că vestigiul trebuie conservat

 
Municipiul Constanța ascunde, sub picioarele noastre, o istorie fascinantă, care iese uneori la suprafață și ne spune povești uluitoare de cei care au pus piatra de temelie a umanității la malul Mării Negre. Așa se face că la doar câțiva pași de Poarta Cetății Tomis, care se află în capătul străzii Dragoş Vodă, în apropiere de strada Mircea cel Bătrân, a mai fost descoperită o importantă filă de istorie la suprafață.
 
Pe strada Mihail Kogălniceanu nr.5, printre clădiri recente, se află un teren, sub care, pare a fi niște vestigii de o importanță mare. Reporterii ZIUA de Constanța au făcut săpături să afle ce se află acolo. Astfel, am ajuns la concluzia că acolo se află un alt turn al zidului Cetății Tomis, practice o continuare a ceea ce se află mai jos. Descoperirea este una mare pentru Constanța. Totuși, este responsabilitatea proprietarului să conserve și să transforme acel vestigiu pentru a putea fi vizitat și vizionat de iubitorii de istorie.
 

Mihail Kogălniceanu, nr. 5

 
Terenul respective a fost, cândva în atenția autorităților publice locale, dar nu datorită importanței sale culturale, ci, din nefericire, pentru a fi supraimpozitat. În luna decembrie 2018, Consiliul Local Constanța, aproba următorul proiect: „Proiect de hotărâre privind majorarea cu 500% a impozitului pe clădiri, pentru clădirea situată în municipiul Constanţa, str. Mihail Kogălniceanu nr. 5, proprietatea doamnei Bari Selma, ca urmare a constatării stării tehnice de clădire neîngrijită”.
Cel mai probabil, proprietarul nu avea posibilitatea financiară pentru a recondiționa imobilul de la adresa respectivă. Astfel, terenul a fost vândut către o altă persoană fizică – Marius Munteanu, actual proprietar al imobilului respective, alături de soția sa Denise Roxana Munteanu. La vremea respectivă, când fosta proprietară a terenului de pe strada Mihail Kogălniceanu era supraimpozitată, soții Munteanu erau și ei supraimpozitați, în aceeași lună, pentru proprietatea pe care o dețineau puțin mai sus – pe strada Sulmona nr. 30.
 

Săpături arheologice

 
Reporterii ZIUA de Constanța au apelat la directorul Muzeului de Istorie și Arheologie Constanța, Aurelian Mototolea pentru a vedea dacă au fost anunțai de descoperirile de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 5, din municipiul Constanța. Din informațiile furnizate de către directorul muzeului, acolo a avut loc o cercetare prevetivă, în urmă cu aproximativ un an de zile. Arhitectul de la cercetarea respective a întocmit un plan de restaurare, iar zidurile trebuiesc conservate.
 
Conform reprezentațiilor muzeului, săpăturile au început prin decembrie 2019, finalizate la început de an 2020, iar propunerea arheologilor a fost de conservare „in situ”. Ce are de făcut investitorul acum este să pună în siguranță clădirile vecine și să continue partea de conservare. Conform surselor noastre, proprietarul terenului dorea să facă o investiție, însă nu a putut fi realizată datorită descoperirilor de pe teren.
 
Este clar că urmează o perioadă în care vor urma să fie depuse documente la autoritățiile publice locale pentru conservare.
 

Descoperirea porţilor, pas cu pas, de-a lungul a aproape jumătate de veac

 
Vasile Pârvan a fost cel care a furnizat primele date ştiinţifice în legătură cu zidul de incintă al Tomisului. Întorcându-ne în timp, Pârvan a condus săpăturile din apropierea intersecţiei bulevardului Ferdinand cu strada Răscoalei 1907, adică în preajma hărţii cu mozaic. A descoperit acolo ruinele unui important turn, numit ulterior „al măcelarilor”. În 1933, în urma unor săpături, este descoperită o poartă, pe locul unei foste geamii, perimetru situat în vecinătatea străzilor Dragoş Vodă şi Mihail Kogălniceanu. Ulterior, în 1957-1959 are loc o nouă serie de săpături arheologice, unde s-a confirmat ipoteza lui Pârvan, prin descoperirea unei a doua porţi, spre sud-vest, şi curtina dintre acestea şi prima poartă.  Poarta a doua era flancată de două turnuri rectangulare.
 

Poarta Mare a Cetăţii Tomis

 
În 1987, au început lucrările dintr-o lungă campanie arheologică, desfăşurată în mai multe etape (1988, 1991-1992, 1993 şi 1998). La sfârşitul campaniei este scoasă la lumină cea mai mare poartă a cetăţii Tomis.
 
Poarta, cu deschidere spre nord-vest, are o lăţime totală de peste 31 de metri. Turnul din sud-vest, în formă de „U”, din care lipsesc lespezile de parament, are o lungime de 15 metri, cât şi o lăţime de 11,50 m, elevaţia având o grosime de 3,5 metri. Emplectonul este format din blocuri de calcar, dar şi mortar din var, nisip şi ceramică presată.
 
Câteva elemente constructive conferă un caracter cu totul original turnului. Latura de nord-est ascunde un tunel de 1 metru lăţime şi 2 metri înălţime, care o spintecă, pornind dinspre zidul de incintă şi ajungând la jumătatea laturii. Celălalt turn a suferit distrugeri mari în epoca modernă, astfel încât se păstrează doar legătura frontală semicirculară în formă de „U”.
 
Interesant este şi faptul că din turnul porţii se observă o ieşire secretă, care este mascată de către un şanţ de apărare. Astfel, cine voia să iasă din cetate putea să o facă neobservat.
 
Vom reveni cu detalii despre evoluția investiției într-o altă ediție
 
Citește și:

Poarta Mare a Cetăţii Tomis, salvată de CLM! S-a deschis Cutia Pandorei! Primăria vrea să recupereze şi să pună în valoare toate siturile arheologice din Constanţa

Poarta Cetăţii Tomis, de lângă plaja Modern, ascunsă sub buruieni, peturi şi nepăsare (galerie foto)

Consilierul local Mihaela Andrei (PNL), proiect pentru punerea în valoare a monumentului istoric „Poarta Mare de intrare în Cetatea Tomisului“ (document)