Ceremonie organizată în Piața Ovidiu din Constanța Ziua Imnului Național, marcată de marinarii militari (galerie foto)

• Imnul Național al României are o încărcătură emoțională puternică pentru toți românii, generată de rezonanța versurilor sale cu memoria înaintașilor noștri care au luptat pentru libertate și pentru păstrarea valorilor naționale.

Cu prilejul Zilei Imnului Național, marinarii militari au participat miercuri, 29 iulie, la ceremonia organizată în Piața Ovidiu din Constanța, unde Muzica Militară a Forțelor Navale a interpretat imnurile naționale, pe care România le-a avut de-a lungul istoriei sale. Șeful Statului Major al Forțelor Navale a participat la ceremonia care a avut loc Piața Tricolorului din București.

De asemenea, în unitățile militare ale Forțelor Navale s-au organizat scurte momente evocatoare, dedicate acestui eveniment, cu respectarea strictă a regulilor de distanțare fizică și de prevenire a răspândirii și infectării cu noul coronavirus SARS CoV-2.

La 29 iulie 1848, 'Deşteaptă-te române!' a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic 'Un răsunet' de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului 'Foaie pentru minte, inimă şi literatură', pe o melodie culeasă de Anton Pann.

Interzis de regimurile totalitare, timp de aproape o jumătate de secol, 'Deşteaptă-te române!' a fost ales imediat după decembrie 1989 Imnul Naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991.

Conform Constituţiei României, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.
România a avut  de-a lungul  istoriei ca imnuri naţionale  si alte  cântece, incepand cu  „Trăiască Regele” de Vasile Alecsandri, cântat între anii 1866-1948.

Odata cu venirea comuniştilor la putere în România, Imnul “Desteapta-te romane”, acest simbol vechi al libertăţii românilor  a fost  interzis, deoarece, în condiţiile ocuparii tarii de catre armatele sovietice,  cantecul   aducea mai degrabă aminte de libertatea pierdută, decât de cea câştigată,  asa cum pretindea propaganda tradatoare comunista.

O dată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947 multe alte marşuri şi cântece patriotice au fost interzise.

În perioada 1948-1953 imnul tarii a fost „Zdrobite cătuşe”, pe versuri de Aurel Baranga şi muzica de Matei Socor.Dupa 1953 si până În 1977, imnul  tarii  a fost „Te slăvim Românie”, care proslavea “infratirea” dintre Uniunea Sovietică şi statul român, dupa care a urmat imnul „Trei culori”, în perioada 1977-1989, pe muzică de Ciprian Porumbescu.

Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, a impus  practic instantaneu şi generalizat, cântecul „Deşteaptă-te, române!”, care  a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul „Trei culori” compus de Ciprian Porumbescu , dar mutilat de versurile impuse de Ceausescu. Astfel, “Desteapta-te romane” a devenit Imn Naţional de la sine, impunându-se  sub formidabila presiune a manifestanţilor anticomunisti și a fost consacrat prin Constituţia Romaniei din 1991.

Sursa foto: navy.ro 

Citește și: 

Este Ziua Imnului de Stat al României. Cum s-a sărbătorit de-a lungul anilor la Constanța. Ascultați Imnul (video)