Activitatea Inspectoratului General pentru Imigrări în contextul pandemiei. Care sunt prioritățile pentru 2021

• Astăzi a avut loc analiza activității desfășurate de polițiștii Inspectoratului General pentru Imigrări în anul 2020.

Astăzi, 8 februarie a.c., a avut loc analiza activității desfășurate de polițiștii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), în anul 2020. Activitățile desfășurate de către polițiștii de imigrări, precum și prioritățile pentru anul în curs au fost comunicate de către inspectorul general, comisar-șef de poliție ing. Leonard-Florin Medrega, în prezența domnului secretar de stat, chestor general de poliție Bogdan Despescu, în cadrul unei întâlniri, desfășurate în sistem de videoconferință. Tot în sistem online, la activitate au participat reprezentanţi ai structurilor colaboratoare, direcţiilor centrale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ai structurilor cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice, șefii structurilor centrale și teritoriale din cadrul IGI.

Astfel, pe parcursul anului 2020, în contextul generat de pandemia de coronavirus, prioritățile polițiștilor din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări au constat în realizarea unui management corespunzător al migrației legale prin aplicarea legislației și procedurilor în mod unitar și transparent, asigurarea accesului neîngrădit la procedura de azil, integrarea beneficiarilor unei forme de protecție internațională, combaterea migrației ilegale și a muncii nedeclarate și, nu în ultimul rând, pentru reducerea deficitului de personal, asigurarea resurselor logistice, armonizarea legislației și implementarea proiectelor cu finanțare europeană.

Indicatori realizați în domeniul migrației

Având în vedere situația pandemică la nivel internațional, în perioada de referință, polițiștii de imigrări au asigurat managementul șederii în România a peste 136.300 de persoane, dintre care 84.330 cetățeni din state terțe, cei mai mulți din Moldova, Turcia, China și aproximativ 52.000 cetățeni ai Uniunii Europene/SEE/CH, majoritatea fiind din Italia, Germania și Franța.

Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt angajare/detașare în muncă, conexe dreptului la unitatea familiei (reîntregirea familiei, membri de familie a cetăţenilor români, UE sau SEE), studii, cercetare științifică, benefiari ai unei forme de protecție internațională și stabilirea domiciliului pe teritoriul ţării noastre.

În ceea ce priveşte admisia în România, au fost primite peste 9.000 de solicitări de viză depuse la misiunile diplomatice din străinătate. Au fost avizate favorabil 7.489 de cereri de viză, dintre care 7.034 de lungă şedere, pentru străini din Moldova, Turcia, Maroc, Siria și alte state, şi 455 de scurtă şedere, pentru străini din Liban, Iran, Egipt, India etc. De asemenea, au fost primite peste 848 de cereri de invitații, dintre acestea 600 au fost avizate.

Totodată, au fost gestionate aproximativ 44.500 de cereri de prelungire a dreptului de ședere a străinilor din state terțe, peste 43.000 pentru șederea temporară, iar 1.188 pentru șederea pe termen lung. Au fost primite peste 10.043 de cereri de emitere a certificatelor de înregistrare și emise 880 de cărți de rezidență pentru cetățeni ai Uniunii Europene/SEE/CH. Se remarcă în acest context, faptul că valabilitatea documentelor, care au expirat în perioada stării de urgență prelungită prin starea de alertă, a fost prelungită automat, urmând ca în termen de 90 de zile, după încetarea stării de alertă, solicitanții să înteprindă demersuri de reglementare a situației juridice.

În aceeaşi perioadă, au fost înregistrate peste 28.740 de cereri pentru eliberarea avizului de angajare, fiind emise 27.453 de avize de angajare/detaşare, pentru lucrători permanenţi, detașați, înalt calificaţi, ICT, sezonieri și transfrontalieri. Piața forței de muncă a atras, cu precădere străini proveniți din state de pe continentul asiatic, cele mai multe cereri au ca beneficiari cetățeni din Turcia (4076), Nepal (3809), Sri Lanka (3772), India (3392) și Vietnam (2868).

Cele mai multe solicitări au fost pentru angajatori din Ilfov, Constanța, Timiș, Iași, Brașov etc.

În urma mai multor acțiuni și controale, la peste 4.800 de societăți comerciale, care au vizat combaterea muncii nedeclarate, au fost depistați 428 de străini care desfășurau activități lucrative fără forme legale.

Pe linia combaterii șederii ilegale, în perioada de referință, au fost organizate 5.186 acțiuni și controale cu forțe proprii și în cooperare cu instituțiile cu atribuții în domeniu, în urma cărora au fost depistați în situații ilegale peste 3.500 de străini, în creștere cu 11,6% față de anul 2019.

Pentru străinii aflaţi în situaţii ilegale sau care nu mai întruneau condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea sau prelungirea dreptului de şedere, au fost emise 1.313 de decizii de returnare, prin care s-a stabilit obligația de returnare și termenul pentru plecarea voluntară de pe teritoriul României.

De asemenea, pentru 237 de persoane a fost aplicată măsura de nepermitere a intrării în țară pentru diferite perioade de timp.

Principalul motiv care a stat la baza emiterii documentelor administrative privind îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României l-a constituit anularea/revocarea sau refuzul prelungirii dreptului de ședere și neîndeplinirea condițiilor de ședere.

Pandemia a avut un impact aparte și asupra cetățenilor străini pentru care a fost dispusă măsura îndepărtării sub escortă, întrucât multe dintre zboruri au fost restricționate. Astfel, pe parcursul anului peste 1.140 de cetăţeni străini au fost returnați sub escortă, dintre aceștia 1.108 până la granița externă a României, aproximativ 48% din totalul misiunilor de îndepărtare au fost efectuate în baza acordului de readmisie cu Serbia, 37 de străini au fost îndepărtați până în țara de origine, în cadrul a 13 misiuni operative externe, dintre care 2 prin participarea României la operațiuni comune de returnare organizate de un stat membru sub coordonarea Agenției Frontex, un zbor charter organizat tot cu sprijinul agenției și o misiune terestră.

Pentru 1.241 de persoane care nu au putut fi îndepărtate, în termen de 24 de ore, polițiștii de imigrări au întocmit documente de luare în custodie publică până la returnarea de pe teritoriul țării noastre, aproximativ 1.000 fiind îndepărtate până la sfârșitul anului.

Ca alternativă la îndepărtarea forțată, 35 de migranți au optat pentru programul de repatriere voluntară umanitară asistată și au părăsit țara noastră la o dată stabilită de comun acord cu Organizația Internațională pentru Migrație. Totodată, în cazul a 249 de persoane a fost acordată tolerarea rămânerii pe teritoriul României până la încetarea motivelor care au stat la baza deciziei.

Indicatori realizați în domeniul azilului

Pe parcursul anului, depunerea cererilor de azil de către persoanele aflate în nevoie de protecție internațională a fost posibilă în orice moment al pandemiei de coronavirus.

Astfel, pe linia procesării cererilor și derulării procedurii de azil, în perioada de referință, au fost depuse 6.138 de cereri de acordare a unei forme de protecție internațională, în creștere cu 137% față de aceeași perioadă a anului 2019, depășind, totodată, cel mai mare număr de solicitări de protecție internațională adresate statului român – 4.820 de cereri de azil depuse în anul 2017.

Cele mai multe cereri au fost înregistrate la centrele regionale din Timișoara, București și Maramureș, iar cei mai mulți solicitanți de azil sunt din Afganistan (2384), Siria (1459) și Irak (416).

A fost asigurat accesul neîngrădit la procedura de azil și a fost respectat principiul nereturnării, toți solicitanții de azil și persoanele care au primit protecție internațională au beneficiat de documente de identitate și, după caz, documente de călătorie.

Analiza efectuată a reliefat faptul că, în această perioadă, polițiștii de imigrări au soluționat 2.480 de cereri de protecție internațională în etapă administrativă și, în 667 de cazuri, a fost acordată o formă de protecție, dintre care 251 le-a fost recunoscut statutul de refugiat, iar pentru 416 le-a fost acordată protecția subsidiară. De asemenea, au fost aprobate 103 cereri de reunificare a familiei, 19 au fost respinse, iar 88 se află în lucru.

Pe linia relocării refugiaților din țări terțe, în cadrul a două misiuni operative, au fost efectuate demersuri pentru asigurarea transferului în România, a 37 de persoane, de origine siriană, aflate provizoriu în Turcia. Activitățile desfășurate au încheiat angajamentele asumate de statul român, pentru perioada 2018-2019, privind transferul a 109 persoane aflate în nevoie de relocare din Iordania și Turcia.

Pandemia a avut un impact semnificativ și asupra operațiunilor derulate în Centrul de Tranzit în Regim de Urgență din Timișoara privind evacuarea și transferul refugiaților către o ţară de şedere permanentă. Astfel că, pe parcursul anului 142 de persoane au fost relocate către Suedia și Norvegia, pentru 43 au fost efectuate demersuri de prelungire a dreptului de ședere, iar pentru 90 s-a aprobat permisiunea de intrare în țara noastră în vederea relocării către alte state.

Indicatori realizați în domeniul integrării străinilor

În perioada analizată, din totalul de 1.003 de persoane care au urmat programul de integrare, peste 500 sunt din Siria, 120 din Somalia, 87 din Irak, 76 din Afganistan etc. Comparativ cu anul precedent se constată o creștere cu 23% a numărului de persoane care au solicitat înscrierea în programul de integrare.

La nivelul celor șase centre regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil, prin grija personalului desemnat cu atribuții în domeniul integrării peste 5.000 de persoane au beneficiat de sesiuni de consiliere, 3.500 au participat la sesiuni de acomodare culturală, iar 744 de solicitanți au urmat cursul de limbă română.

Complementar cu activitățile de integrare desfășurate de structurile IGI, prin intermediul proiectelor cu finanțare europeană, în centrele integrate s-au desfășurat activități de integrare destinate persoanelor identificate din rândul cetățenilor străini cu drept de ședere pe teritoriul României.


Dinamica de personal

• aproximativ 86% procent de încadrare cu personal

Asigurarea necesarului de resurse umane la nivelul instituției a fost unul din obiectivele prioritare, astfel că, pe parcursul anului au fost efectuate demersurile necesare pentru încadrarea posturilor rămase vacante, atât cu absolvenţi ai unităţilor de învăţământ MAI sau alte unități ce oferă specializarea necesară IGI, cât şi prin încadrare prin trecerea agenților în corpul ofițerilor.

Cooperarea internațională

În perioada de referință, Inspectoratul General pentru Imigrări a asigurat reprezentarea României la activitățile de cooperare internațională și a realizat sarcinile ce revin țării noastre în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin participarea la 73 de activități derulate sub egida Biroului European de Sprijin pentru Azil și 34 de activități sub coordonarea Agenției Europene a Poliției de Frontieră și Gărzii de Coastă.

Inspectoratul General pentru Imigrări a fost reprezentat de către specialiști în 25 de activități externe, 197 activități de relații internaționale, organizate în sistem videoconferință, respectiv 249 de participări virtuale în cadrul grupurilor de lucru și reuniuni din domeniul afacerilor europene, în cadrul Consiliului Uniunii Europene și Comisiei Europene.

De asemenea, în decursul anului, 7 delegații străine, reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai misiunilor diplomatice și oficiilor consulare acreditate în țara noastră, au fost primite de către echipa managerială în cadrul unor vizite de lucru.

Resurse financiare și logistice

Fonduri bugetare: Execuția bugetară a instituției a urmărit respectarea disciplinei financiare, asigurarea finanţării corespunzătoare a activităţilor operative și de suport, încadrarea cheltuielilor în limitele creditelor de angajament și a creditelor bugetare aprobate.

Resursele financiare alocate au fost utilizate pentru acordarea drepturilor financiare ale personalului, achiziția de bunuri materiale necesare insituției, plata utilităților și a carburanților, asigurarea măsurilor de asistență socială, alte bunuri și servicii.

Fonduri financiare nerambursabile: Prin intermediul structurii de specialitate, Inspectoratul General pentru Imigrări a gestionat de la data aprobării Programului Național-FAMI și până la sfârșitul anului 2020, 117 proiecte în valoare totală de peste 38.500.000 de euro, reprezentând proiecte de grant, de monopol, finanțate din sume forfetare și proiecte de asistență tehnică.

De asemenea, la nivelul instituției sunt în derulare/implementare proiecte finanţate din alte tipuri de fonduri europene (programe, mecanisme, instrumente financiare nerambursabile) pentru care finanțatorii sunt organisme, autorităţi şi instituţii naţionale şi internaţionale, precum Granturile Norvegiene, Programul Operațional Regional, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei etc.

Activitățile pe linie logistică au vizat creșterea și îmbunătățirea capacității de cazare a instituției, atât pentru solicitanții de azil, cât și pentru străinii luați în custodie publică, fiind elaborate documentații tehnice pentru reabilitarea și extinderea unor imobile, monitorizarea derulării unor contracte de execuție, întocmirea unor fișe proiect.

De asemenea, s-a urmărit asigurarea materialelor sanitare și de protecție în context COVID, îmbunătățirea condițiilor de cazare prin efectuarea de lucrări de igienizare și reparații curente ale spațiilor comune în centrele de cazare aflate în admininstrarea IGI.

Acțiunile logistice au fost realizate din sursele de finanțare derulate, preponderent prin programele fondurilor europene nerambursabile și obținerea acordului de finanțare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

De menționat este finalizarea proiectului de reabilitare și modernizare a noii locații a Centrului de Tranzit în Regim de Urgență de la Timișoara, prima facilitate europeană de acest gen, prin care a fost posibilă asigurarea a 200 de locuri de cazare pentru persoanele refugiate aflate în nevoie urgentă de protecție internațioanală.

În ceea ce privește sistemul de mobilitate terestră al Inspectoratului General pentru Imigrări, acesta s-a dezvoltat prin achiziția unui număr de 4 autovehicule pentru munca operativă de teren, 8 autospeciale pentru transport persoane de capacitate 8+1 și o autosanitară. Totodată, alte 10 autovehicule Dacia Duster și Logan, repartizate de MAI, îmbunătățesc condițiile de muncă pentru polițiștii de imigrări și sporesc mobilitatea în combaterea migrației ilegale și asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică.

De asemenea, se află în derulare proiecte privind contractarea a 10 autovehicule de diverse capacități de transport ce urmează să fie livrate în anul 2021.

O prioritate a reprezentat-o întreținerea și asigurarea funcționalității sistemelor informatice SIMS, eDOC, EURODAC etc, relocarea și operaționalizarea DATA CENTER, iar în situații particulare s-a avut în vedere repararea sau contractarea activităților de mentenanță corectivă pentru dotările existente care nu mai funcţionau la parametri optimi.

Priorități 2021

Controlul permanent asupra respectării legalității șederii în România a străinilor, combaterea migrației ilegale și a muncii nedeclarate, asigurarea accesului neîngrădit la procedura de azil, procesarea cererilor de azil în mod eficient în conformitate cu standardele legale naționale și internaționale, creșterea capacității actorilor relevanți în susținerea procesului de integrare socială a străinilor, precum și implementarea mecanismului de asigurare a solidarității între state în cazul persoanelor aflate în nevoie de protecție, rămân acțiunile noastre prioritare, măsuri care contribuie la creșterea gradului de siguranță a cetățeanului.

De asemenea, o atenție deosebită va fi acordată menţinerii şi dezvoltării relaţiilor de colaborare și cooperare, atât în plan intern, cât şi în plan internaţional cu autorităţi cu atribuţii în managementul migrației, dezvoltarea competențelor profesionale și pregătirea personalului, atragerea de fonduri externe nerambursabile, asigurarea resurselor materiale, logistice și financiare necesare implementării tuturor obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare 2020-2024, din domeniul de responsabilitate al MAI-IGI, și asumate în plan international.