Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
09:27 23 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

A concertat și la Constanța Celebra Sofia Vicoveanca, la ceas aniversar (video)

ro

23 Sep, 2020 08:32 2169 Marime text
  • În anul 1965, îi apare primul său disc.
  • A primit titlul de Cetățean de Onoare al localităților Suceava, Rădăuți, Siret, Pojorâta, Ciocănești și Vicov (jud. Suceava).
Sofia Vicoveanca (numele real fiind Sofia Fusa, căsătorită Micu; s-a născut la data de 23 septembrie 1941,Toporăuți, Noua Suliță, Cernăuți, Regatul României, actualmente în Ucraina) este o renumită interpretă română de muzică populară din Suceava.

Copilăria i-a fost întunecată de greutăți, tatăl său fiind luat prizonier de sovietici, după anexarea Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică. Împreună cu mama sa, Sofia s-a refugiat la o mătușă Sofia Ișan și Vespazian Șorodoc (palimar biserica ortodoxa) de pe balta din Bivolarie - Vicovu de Sus și a urmat Școala Primară din Bivolărie (lângă Caminul Cultural Bivolărie si Grupul Școlar cu deficiențe de auz din Bivolărie), ulterior s-a mutat cu familia în comuna Vicovu de Jos (lângă fabrica de cherestea) unde și-a petrecut copilăria.

„Părinții mei au fost înstăriți acolo, la Cernăuți, au avut prăvălie, case, vite, cai, dar aici nu mai aveam nimic”, a mărturisit mai târziu. Din dragoste pentru satul copilăriei, i-a împrumutat ulterior numele, alegându-și numele de scenă Sofia Vicoveanca.

Amintim că, Joi, 27 august, la ora 18.00, în curtea bisericii Sfântul Mare Mucenic Mina din parcul Tăbăcărie din Constanța, renumita interpretă de muzică populară Sofia Vicoveanca a susținut, împreună cu membrii coralei Armonia, concertul „Din Bucovina până în Tomis”, unde va fi prezent și Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.

Din copilărie, constrânsă de greutățile materiale prin care treceau refugiații, micuța Sofia a învățat să coasă, să țeasă covoare, să împletească, să croiască etc. A absolvit Școala Populară de Artă din Suceava și a fost angajată, prin concurs, în anul 1959 ca solistă de muzică populară la Ansamblul de Cântece și Dansuri "Ciprian Porumbescu" din Suceava. În anul 1965, îi apare primul său disc. Din anul 1998, devine solistă de muzică populară la Ansamblul Rapsozii Botoșanilor.

Ca o recunoaștere a activității sale de aproape 50 ani în slujba muzicii populare românești, Sofiei Vicoveanca i-au fost decernate mai multe distincții cum ar fi: "Meritul Cultural" clasa a IV-a (1973); Medalia "Tudor Vladimirescu" cl. I (1975); Medalia "Meritul Cultural" cl. I (1976); Crucea Națională "Serviciul Credincios" clasa a III-a (2002); Ordinul Național "Meritul Cultural" în grad de Mare Ofițer (2004) etc.

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Sofia Vicoveanca la 29 noiembrie 2002 Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”.  El i-a conferit la 7 februarie 2004 și Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.

Cu ocazia zilei Majestății Sale Regele Mihai, la 25 octombrie 2014 a primit din partea Casei Regale a României, prin intermediul Principesei Moștenitoare Margareta, decorația Ordinul Coroana României în grad de cavaler. Ceremonia s-a desfășurat la Castelul Peleș, fiind urmată de un dineu în onoarea Regelui, scrie wikipedia.org.

A primit titlul de Cetățean de Onoare al localităților Suceava, Rădăuți, Siret, Pojorâta, Ciocănești și Vicov (jud. Suceava), precum și al comunelor Ion Creangă din județul Neamț și Cicârlău, din județul Maramureș.

Sofia Vicoveanca a cumpărat în satul Vicovul de Jos un teren de 9 ari, construind o casă nouă, în stil bătrânesc, cu cerdac și cu mansardă în care a amenajat un mic muzeu etnografic, cuprinzând o expoziție de costume țărănești și obiecte de artă populară. Interiorul casei a fost decorat cu lucrurile proprii unui interior de casă țărănească: ladă de zestre, blidar (dulap cu blide), covoare pe perete, icoane, ștergare, legănuț pentru copil și costumele populare purtate de ea.

Sursa foto-video: Youtube/ Dor De Cântec

Citește și: Sofia Vicoveanca susține un concert la Constanța, împreună cu membrii coralei „Armonia“
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii