Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:47 17 02 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Baaklini, „regele sardinelor", în dosar cu Banias

ro

14 Jan, 2011 02:08 2770 Marime text
cap_2.jpgSaid Baaklini, controversatul afacerist libanez implicat în dosarul UCM Reşiţa, devenit celebru pe plan local mai ales ca urmare a faptului că este cercetat în acelaşi caz în care este pus sub acuzare senatorul Mircea Banias, şi-a obţinut cetăţenia română în aprilie 1998. Supranumit „regele sardinelor", de la căpătarea cetăţeniei române, evoluţia lui Baaklini pe scena românească a afacerilor a fost una în general ascendentă, chiar dacă au existat mai multe voci de-a lungul timpului care au atras atenţia asupra izului nelegal al tranzacţiilor operate de libanez.

În acest context, este de menţionat că Baaklini se număra printre membrii fondatori ai Eco Snagov, alături de Ion Ţiriac, Ionuţ Costea, Viorel Cataramă, Aleodor Frâncu, Nelu Ungureanu, Gheorghe Olărescu şi Mariana Biriş. Fundaţia a fost înfiinţată în 2002, urmând ca aceasta să contribuie la protecţia mediului şi îmbunătăţirea climatului în zona Snagov. În ceea ce priveşte momentul la care Said Baaklini a devenit cetăţean român, articolul a fost publicat în Monitorul Oficial numărul 135 din aprilie 1998. Conform documentului citat, „Baaklini Said Shehade, cetăţean libanez, născut la 19 iunie 1962 în localitatea Choueifat, Liban, fiul lui Shehade şi Salma (...)", a primit cetăţenia română în temeiul articolului 9 din Legea nr. 21/1991. Foarte interesant, despre Said Shehade Baaklini se spune că ar fi fost centrul unei plângeri penale formulată direct Ministerului de Interne, dar adresată şi altor instituţii care i-ar fi putut verifica afacerile. Potrivit unor surse, în respectiva plângere, în care Baaklini este numit „regele sardinelor", libanezul este acuzat că şi-ar desfăşura afacerile mai mult sau mai puţin legale din România cu sprijinul unor persoane care ocupă sau au ocupat funcţii-cheie în Poliţie, Autoritatea de Sănătate Publică şi chiar Direcţia Naţională Anticorupţie. De asemenea, se menţionează şi posibile legături între Baaklini şi celebra UM 0962, serviciul secret din interiorul ministerului. În plângere, Baaklini era acuzat că ar fi avut la dispoziţie toate mijloacele pentru a-şi „bombarda" concurenţa cu tot felul de controale, menite să-i afecteze activitatea economică.

Legături cu structurile militare române

Pe de altă parte, există voci care susţin despre Baaklini că ar fi un simplu subordonat al reţelei înfiinţate şi coordonate despre fraţii Nassar şi Ghadban. Numele lor este legat de scandalurile „Ţigareta 1" şi „Ţigareta 2", în urma cărora a fost dezvăluită parţial implicarea structurilor militare române în desfăşurarea unor afaceri cu iz ilegal. Nu în ultimul rând, presa centrală a vorbit despre modul în care Baaklini a achitat voluntar datoria de 3,5 milioane de euro a Institutului Naţional al Lemnului către bugetul statului, pentru ca apoi să solicite executarea silită a institutului, pentru neachitarea datoriei. Iar aceasta, în condiţiile în care terenurile institutului valorau de trei ori mai mult decât datoria pe care INL o avea către stat. Despre procesele iniţiate de Baaklini împotriva Institutului Naţional al Lemnului pentru recuperarea datoriei am relatat pe larg, în ediţia de ieri a cotidianului nostru. Astfel cum arătam, litigiile au fost câştigate în majoritatea cazurilor de afaceristul libanez, institutul fiind în cele din urmă executat silit.

Ti-a placut articolul?

Comentarii