Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:55 18 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Mamaia la 90° (partea a III-a - de la anii 1950 spre prezent)

ro

12 Aug, 2012 21:00 15889 Marime text

motto: Locul de naştere al unui univers cu doar două dimensiuni este unghiul drept

După cel de-al 2-lea război mondial, timp de peste un deceniu, în Mamaia nu s-au construit noi locaţii de vile sau hoteluri. Starea politică a României cu evenimentele ce prefigurau anii tulburi şi tulburători ai intrării ţării sub povara ideologică a Marelui Kondukător de la Kremlin, şi a celorlalte instrumente adânc răsturnătoare de firească cale românească au făcut ca sub ocupaţia armatei sovietice, Constanţa să fie decât un port unde Flota sovietică de la Marea Neagră mai avea o bază pe coasta de vest a Pontului.

01_-_mamaia_-_vechi_si_nou.jpg

Mamaia rămăsese cu Hotelul REX (făcut peste noapte casa de odihnă a muncitorilor şi ţăranilor "1 Mai"), cu Cazinoul, cu Palatul Regal, Casa Bărcilor (vapor), Hotelul Albatros şi vilele răzleţite printre vegetaţie dar care, desigur fuseseră naţionalizate şi date spre folos vajnicilor stahanovişti care cu osârdie depăşeau orice normă alături de bravii lor tovarăşi sovhoznici împreunaţi precum secera şi ciocanul de pe roşul steag cu care ne procopsiseră kulturnicii şi komisarii Kremlinului.
Turismul era un cuvânt demult trecut spre letargie pentru că putea promova lenea şi putea strica cheful de treabă al celor ce nu apucaseră să fie încă trimişi la Canal, deportaţi pe cine ştie ce coclauri sau puşi să facă stagii de reeducare la Jilava Gherla Piteşti sau Aiud ori în stuful bezmetic al Deltei.
Abia după ce marele Stalin a devenit trecut şi după ce ruşii cu armată cu tot au fost retraşi din România iar Europa de Est a fost în stare să se mai limpezească spre a rămâne cuminte şi docilă în spatele Cortinei de Fier s-au pus probleme referitoare la capacităţile de a oferi o anume replică staţiunilor rămase în zona decadentului Occident. Războiului Rece luase locul confruntării armate. Războiul Rece avea nevoie de creşterea unor vajnici luptători care trebuiau recompensaţi cu preumblări prin staţiunile ţărilor prietene şi aliate sub stindardul Tratatului de la Varşovia.

03_-_gheorghiu_dej.jpg

Gheorghe Gheorghiu Dej a fost cel ce a întrevăzut oportunitatea ridicării rapide a unei staţiuni de băi, potrivite pentru noua politică dictată din Moscova şi pusă cu osârdie în faptă de conducătorii comunişti ai ţărilor satelite.

02_-_mamaia_-_constr_1.jpg

Între anii 1959-1962, arhitectul de casă de pe atunci al lui Gheorghiu Dej, Cezar Lăzărescu, un nume de o notorietate deosebită în arhitectura românească de altfel, a trecut la ridicarea staţiunii Mamaia pe care o percepem în prezent prin construcţiile emblematice ce au fost simbolul anilor ce au urmat de după 1960 încoace.

 03_-_mamaia_-_constr_2.jpg

Au fost asanate din mlaştinile şi smârcurile de pe malul lacului Siutghiol şi au fost demolate parte din vilele ce formau burgheza staţiune Mamaia. Şantierele aveau (cele mai multe) regim de muncă forţată. De-a lungul lacului Siutghiol (Mamaia) s-a construit şoseaua, iar de-a lungul plajei s-a înălţat, în 1959, un "paranisip" de beton placat cu piatra de calcar.

04_mamaia_-_constr_4.jpg

Acest prim ansamblu hotelier se întindea între punctul "Pescarie" si extremitatea, de atunci, a staţiunii, unde fuseseră înălţate hotelurile Modern, Palas, Central, Pelican (1959)

05_-_mamaia_-_constr_3.jpg

Abia după ce s-a deschis partea dinspre mare a statiunii prin terminarea ansamblului de hoteluri s-a trecut spre zona Lacului Siutghiol si a început amenajarea suprafetei de uscat precum si amenajarea spaţiilor verzişi a malului cu o bordură betonată.
Într-un interviu acordat unui ziar central arhitectul Gheorghe Dumitraşcu, director al Institutului de proiectări judeţene Constanţa exprima o serie de considerente:
"Într-adevăr, este specific şi propriu litoralului românesc faptul că dezvoltarea lui a fost gândită de la bun început şi apoi realizată, pe baza unui plan de ansamblu, în care fiecare oraş şi staţiune şi-a aflat o personalitate distinctă, conformă cu atributele sale naturale. Spre deosebire de alte ţări ale lumii - care şi-au dezvoltat staţiunile în timp îndelungat, după gusturi şi viziuni disparate, pentru nevoi mai mult individuale sau altele exclusiv comerciale - ţara noastră a avut un mare privilegiu: acela de a putea, datorită condiţiilor deosebite create şi oferite de partidul şi statul nostru, să confere litoralului o concepţie unitară, să-i definească dezvoltarea în cadrul unui plan de ansamblu, iar realizarea acestuia să se facă într-un program complex de construcţii şi urbanizare. ...
Spunem staţiune azi - şi o şi vedem cu ochii minţii din vacanţele trecute -, dar pe-atunci erau doar pământuri sterpe, întinderi nisipoase, cu aspect dezolant de deşert. Ele erau materialul pe care trebuia lucrat! Folosindu-se ca element preponderent marea şi plajele sale s-a urmărit valorificarea caracteristicilor fiecărui loc, pentru a obţine diferenţiate utilizări şi realizări arhitecturale. "

06_-_mamaia_-_buc_hot_.jpg

Primele semne prevestitoare ale viitoarei industrii hoteliere româneşti au început să apară odată cu construirea în anul 1956 a hotelului Yalta (viitor Bucureşti, actual Yaki), a restaurantului aferent acestuia (1957) si amenajarea hotelului Albatros si a restaurantului-bar Cazinou (ambele 1958).
În presă se reflecta interesul conducerii de partid şi de stat pentru dezvoltarea litoralului:
1959 „Conducătorii de partid şi de stat pe şantierele de construcţii de pe litoralul Mării Negre.
În zilele de 11-13 mai a.c., şantierele de construcţii şi amenajări din staţiunile climaterice de pe litoralul Mării Negre au fost vizitate de tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, însoţiţi de tov. Arh. N. Bădescu, şeful departamentului de arhitectură şi urbanism, tov. V. Posteucă, adjunct al ministrului Construcţiilor, Industriei Materialelor de Construcţii şi Industriei Lemnului, tov. Arh. C. Lăzărescu, coordonatorul grupului de proiectanţi al lucrărilor de pe litoral.
La Constanţa, conducătorii de partid şi de stat au fost întâmpinaţi de tov. V. Vâlcu, prim-secretar al Comitetului regional de partid Constanţa, A. Niţescu, preşedintele Sfatului Popular al regiunii Constanţa, Tudose Vasiliu, preşedintele Sfatului Popular al oraşului Constanţa şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat.
Împreună cu specialiştii ei au examinat construcţiile din staţiunile Mangalia, Vasile Roaită, Eforie, Mamaia, oraşul Constanţa şi au făcut o serie de recomandări privind planurile de sistematizare şi de dezvoltare a staţiunilor, de efectuare a lucrărilor hidrotehnice pe litoral, cât şi programul de lucrări în curs.
Lucrările de reconstrucţie şi amenajare a litoralului Mării Negre se realizează pe baza studiilor generale de sistematizare, începute de câţiva ani, fiind eşalonate pe câteva etape.

07_-_mamaia_-_yaki_2.jpg

Hotelul Yalta se voia o replică la Hotelul REX pedepsit de cei ce se aflau la cârma urbei să devina din hotel regal casa de odihnă pentru muncitorime şi ţărănime.

08_-_mamaia_-_yaki_3.jpg

Ceva mai târziu hotelul a fost redenumit "Bucureşti" iar ulterior el a fost atribuit lui Gică Hagi şi i-a fost schimbată denumirea în Hotel Yaki.

09_-_mamaia_-_yaki_4.jpg

Arhitectura hotelului îmbina arcele bolţilor cu dreptunghiurile echilibrate ale ferestrelor şi logiilor.

10_-_mamaia_-_central_4.jpg

În anul 1959 la nord de Hotelul REX (1 Mai) au fost construite hotelurile Tomis, Midia si Histria.

11_-_mamaia_-_central_1.jpg

Prin noile construcţii ce au început să apară s-a instituit dictatura unghiului drept. Cezar Lăzărescu şi echipele sale de proiectanţi au considerat că o anume frondă faţă de conservatorismul tradiţional poate fi exprimată prin linearitate si planeitatea suprafeţelor.

12_-_mamaia_-_central_2.jpg

Spre a oferi spaţii suficiente de cazare construcţiile erau mult susţinute pe orizontală. Deoarece staţiunea era strict pentru uzul estival, construcţiile aveau un cost relativ scăzut si nu se depăşea în mod frecvent limita celor 4 etaje acceptate fără să fie nevoie de ascensoare.

13_-_mamaia_-_central_3.jpg

Decorul spaţiului verde respecta în bună măsură linearitatea şi organizarea pe ideea unghiurilor drepte.

13_-_mamaia_-_l1.jpg

Hotelurile lamă au fost proiectate într-o dispunere care evidenţiază curbura istmului Mamaia

14_-_mamaia_-_l3.jpg

Prin folosirea cofrajelor şi datorită simplităţii concepţiei de proiectare noile hoteluri au putut fi ridicate în timp relativ scurt.

15_-_mamaia_-_l2.jpg

S-a încercat o diminuare a efectelor de percepere a perspectivei dominate de cubismul construcţiilor cu uşoarele curbe ale bazinelor sau aleilor şi a rondurilor de flori.

16_-_mamaia_-_l4.jpg

Chiar şi mozaicul pavamentelor încerca să preia prin curburi şocul inhibitiv al formelor drepte repetate cu o pondere foarte mare.

17_-_mamaia_-_parc_2.jpg

În 1962 au fost terminate şi cele doua mari hoteluri de la intrarea in Mamaia, cu câte 14 etaje - Parc si Perla. Între ele au fost construite alte 5 hoteluri mai mici: Dacia, Pescarus, Delfin, Lotus, Select. O informaţie din ziarul România Liberă făcea cunoscut că:

"În apropiatul sezon, la Mamaia vor fi date în folosinţă noi hoteluri. În prezent, harnicii constructori de la I.S.C.L. - Mamaia lucrează la finisarea blocului turn cu 15 nivele, care va adăposti hotelul şi restaurantul "Parc" şi la alte blocuri. Cu aceste noi construcţii, capacitatea complexului hotelier de la Mamaia va spori cu 5000 de locuri.
" România liberă, anul XX, nr 5466, Sâmbătă 12 mai 1962

18_-_mamaia_-_parc_3.jpg

Pentru obţinerea unei perspective unitare dispunerea clădirilor a fost de asemenea concepută cu rigoare şi s-a alternat cu predilecţie succesiune volumelor mari cu cele mici menite să se pună reciproc în evidenţă. Spatiile comerciale cu un singur nivel alternau sub formă de paralelipipede larg vitrate şi cu spaţii interioare care să confere iluminat pe cele patru laturi ale corpului modular.

19_-_mamaia_-_mijloc.jpg

Iluminatul public era bine susţinut prin ansamblul stâlpilor cu corpuri duble de iluminat care creau o insolită imagine a staţiunii pe timpul întunericului. Stâlpii de iluminat de pe aleile pietonale aveau de asemenea forme geometrice simple şi stereotipe.

20_-_mamaia_-_noaptea.jpg

Datorită lipsei parasolarelor si, pe timpul întunericului hotelurile păreau că sunt intenţionat iluminate feeric.

21_-_mamaia_-_perla_1.jpg

Hotelul Perla prezenta la parter un spaţiu dedicat pentru servicii şi bineînţeles pentru locaţia proprie restaurant şi terasă. La ultimul etaj se afla chiar un bar ce oferea o perspectivă deosebită asupra staţiunii şi a oraşului.

22_-_mamaia_-_perla_2.jpg

În partea dinspre plajă a complexului comercial Perla se afla un bazin rectangular traversat de o alee. Pe partea dinspre plajă se afla o terasa care ascundea un spaţiu tehnic printr-un mic artificiu arhitectonic pe care localnicii si turiştii îl denumeau cu simplitate "melc".

23_-_mamaia_-_perla__melc_1.jpg

Melcul de la Perla

24_-_mamaia_-_perla__melc_2.jpg

Terasa melcului era dotată cu câteva bănci din beton, de asemenea de formă semicirculară.

25_-_mamaia_-_perla__melc_3.jpg

Imaginea de ansamblu a staţiunii oferea o percepţie destul de echilibrată a perspectivei, dar mult prea riguros organizată spre a odihni privirea pe o armonie echilibrată a unor volume alternante şi a unei vegetaţii dense.

26_-_mamaia_-_pescarus_minerva.jpg

Hotelurile, aveau forme stereotipe făcând dificilă identificarea după o anume personalitate a clădirii.

27_-_mamaia_-_sulina_-_parc.jpg

Chiar şi cu creşterea arborilor, decorul de ansamblu rămânea tot rigid şi încarcerat în capcana unghiurilor stricte.

28_-_mamaia_-_teatru_1.jpg

In 1963 s-a terminat ridicarea Teatrului de Vara sub formă de grădină în aer liber. Aceasta a fost acoperită în 1980, cu o prelata având un sistem de susţinere pe cabluri.

29_-_mamaia_-_teatru_2.jpg

Teatrul de vară a fost poate o primă încercare de evadare din structura de monovolum

30_-_mamaia_-_comandor_amiral.jpg

De abia odată cu anii 1980 spre nordul mamaiei au început să fie construite hoteluri în terase şi cu suprafeţe curbe.

31_-_mamaia_-_majestic_riviera.jpg

S-a început prin rotunjirea colţurilor precum la hotelurile Majestic şi Riviera.

32_-_mamaia_-_patria_national_unirea.jpg

În anul 1967 în vecinătatea clubului Castel (fostul Palat Regal) a fost inaugurat complexul celor trei hoteluri National si Unirea (cu 12 etaje) si Patria (cu 14 etaje).

33_-_mamaia_-_parc_1.jpg

Decorul floral cu dificultate se putea desprinde de repetabilitate şi liniaritate. La Hotelul Parc s-a construit la începutul anilor 1980 o piscină olimpică acoperită.

34_-_mamaia_-_parc_4.jpg

Aceasta pentru a nu face notă distonantă cu ansamblul a fost proiectată tot sub forma unui monovolum cu margini drepte.

35_-_mamaia_-_melody_bar.jpg

Clubul Melody şi întreaga alee din faţa Cazinoului avea pavamentul pietonal decorat cu motive geometrice drepte

36_-_mamaia_-_perla_-_complex.jpg

Complexul comercial de la Hotel Perla era un concept de monovolume modulate la care grinzile parasolar erau susţinute de stâlpi metalici ce confereau o imagine de asemănătoare spalierilor din culturile de vie.

37_-_mamaia-_sat_vacanta.jpg

Pentru a oferi posibilităţi de divertisment şi a face opropagandă mai buna a elementului tradiţional folcloric românesc s-a construit Satul de Vacanţă. Ideea generoasă de altfel nu a fost însă decât un mod destul de grosier de implementare a rusticului şi s-a denaturat şi mai mult prin concentrarea caselor reprezentative regiunilor şi dedicarea lor pentru a fi restaurante cu profil tradiţional românesc. Distanţa mică dintre locaţiile căsuţelor şi dorinţa responsabililor de local de a le face remarcate produceau o babilonie de bazar. Mirosurile mâncărurilor dominate de fumul grătarelor şi cacofonia formaţiilor erau de o factură discutabilă.

38_-_mamaia_-_debarcader_1.jpg

La insula Ovidiu se putea ajunge cu unul din cele două vaporaşe disponibile de la debarcaderul Clubului Nautic Neptun sau de la debarcaderul de la restaurantul Tic-tac.

39_-_mamaia_-_debarcader_2.jpg

Debarcaderul Tic-Tac. (zona fostei Case Vapor, vis-a-vis de Cazinou Mamaia.)

40_-_mamaia_-_debarcader_4.jpg

Steluţa (unul din cele două vaporaşe. Celălalt se numea Luceafărul. Erau identice ca tip)

41_-_mamaia_-_debarcader_3.jpg

Ambarcaţiunile cu vele erau deservite de câte un pilot calificat.

42_-_mamaia_-_lung.jpg

Sus: Capul Singol (Pescăria) Locul de unde începea (spre nord) staţiunea Mamaia. Jos: Staţiunea Mamaia văzută de pe plaja de la REX.

43_-_mamaia_-_vila_flora.jpg

Printre puţinele vile care au putut supravieţui din Mamaia interbelică se află şi cea de lângă Hotelul Flora. (a scăpat "la milimetru" de lama buldozerului,bordura bulevardului trecândpe lângă temelia vilei)

44_-_vignieta_hotel_1.jpg

Vignietele câtorva hoteluri administrate de "ONT CARPATI"

45_-_vignieta_hotel_2.jpg

Vignietele câtorva hoteluri administrate de "ONT CARPATI"

46_-_vignieta_hotel_3.jpg

Vignietele câtorva hoteluri administrate de "ONT CARPATI"

47_-_reclama_bar_mamaia.jpg

Afiş pentru reclama dintr-un bar. Grafica destul de puerilă şi dimensiunea insignifiantă a paharului de "cocktail" făceau neatratictiv produsul pentru cei dedaţi "ţoiului" sau "cinzecii". Cât despre străini, aceştia ştiau bine ce este acela "Cocktail".

48_-_radio_vacana.jpg

Unul din momentele memorabile alt istoriei constănţene , primul post de radio estival cu transmisie în cinci limbi. Radiovacanţa cu genericul ei sonor inconfundabil, cu vocea plăcută a Doinei Caramzulescu şi cu particularitatea că nici un post românesc de radio nu-l putea egala prin regularitatea rubricilor şi oportunitatea cu care se răspundea la solicitările muzicale. Printre altele Radio Vacanţa a fost un fel de număr de telefon de genul 112 la care se anunţau copii ce se rătăceau de părinţi şi locul de unde puteau fi recuperaţi.

Sursa foto: http://constanta-imagini-vechi.blogspot.com

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Laur 17 Nov, 2013 03:14 Cam tendentios articolul, plus ca pozele alea alb-negru creeaza impresia ca totul era cenusiu-depresiv, nici vorba, noi tinerii ne simteam super in statiunile alea "comuniste" fara patroni meschini, fara cocalari, fara pitipoance, fara sa trebuiasca sa ai cont in banca pentru un concediu pe litoralul nostru romanesc...realizarile "capitalismului"sunt: beserica din Neptun, cu totul nelalocul ei, birturi cu absinth si curve, si hotie pe fata!
  • Neptunus 13 Sep, 2012 23:12 Indiferent ca acceptam sau nu ideea "dictaturii unghiului drept", un lucru este cert: ansamblul Mamaia-Sud, ce a fost primul complex turistic modern din tara noastra, edificat in anii 1961-1962, ramane ansamblul emblematic al statiunii Mamaia, numite, pe buna dreptate, "perla litoralului romanesc". Fara "Aurora, Meridian, Doina, Flora, Victoria" (pentru a nu adauga si numele celorlalte hoteluri), Mamaia nu ar mai fi Mamaia!... "Lumina si culoarea Litoralului" sau "maiestuoasa cortina semicirculara a imenselor hoteluri de la Mamaia" (cum a numit-o Vladimir Colin, iar o artista ca Hedy Loffler a transpus-o in imagini fotografice) a facut in acei ani faima pe toate meridianele lumii... "Cadrul peregrinarii litorale" (cum am spus eu, Neptunus) ramane pana azi o sursa de marete admiratii... Telegondola ce survoleaza in prezent tocmai ansamblul Mamaia-Sud amplifica posibilitatea contemplarii magistralei creatii ce a avut ca parinte pe arh. Cezar Lazarescu si ca ctitor pe insusi Gh. Gheorghiu-Dej (ce a aprobat fondurile necesare acestor constructii). Maretele edificii din beton si sticla (din care nu lipsesc coridoarele vitrate si ferestrele fara draperii, care noaptea apar ca benzi de lumina, dar care ziua isi releva decenta ambianta a fatadelor si draperiilor divers colorate) sunt o vie marturie a efervescentei acelui timp eroic, in care turismul romanesc prindea aripi, intru bucuria poporului nostru si a turistilor de peste hotare... Omagiu tuturor celor care au contribuit la edificarea acestui maret lacas al vacantelor estivale!