Mafia Ponta - înmulţim ministerele şi funcţiile, apoi le umplem buzunarele. Analiza bugetului pe anul 2014 de la Ministerul Economiei

„Pot să vă garantez un singur lucru, că eu nu cred în povestea asta de tip Andreea Paul Vass, că dacă reducem numărul de ministere o să fie mult mai bine în România. Sunt absolut convins că nu trebuie să creez structuri cu mai mult personal, cu cheltuieli mai mari” declara Victor Ponta în noiembrie anul trecut. 
Dacă anul trecut s-au înmulţit ministerele şi funcţiile în Guvern, anul acesta Ponta le umple şi buzunarele. Iată cum stăm la Ministerul Economiei.
                   
Conducere 
Dovadă: Ministerul Economiei. Monstru cu 9 capete:  un ministru, doi miniştri delegaţi şi 7 secretari de stat.
Comparaţie: În Polonia, la nivelul Ministerului Economiei sunt numai 2 secretari de stat. Lituania are un secretar de stat și 3 vice-miniștri pentru departamente specializate. 
 
Fonduri pentru ineficienţă
Dovadă: Proiectul de buget pe anul 2014 suplimentează tocmai fondurile către domeniile care nu aduc niciun plus de valoare pentru economia românească. La nivel de Minister, cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu aproape 15,5%. Cheltuielile de personal sunt cu 2,5 milioane de lei mai mari decât cele pentru promovarea exporturilor, turismului, sprijinirea IMM-urilor şi stimularea competitivităţii.
La Departamentul pentru Energie, cheltuielile de personal şi cele pentru bunuri şi servicii cresc de 3 ori faţă de cele alocate pentru anul 2013.
La Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism cheltuielile de personal cresc cu 12%, iar cele cu bunuri şi servicii se majorează cu aproape 30%.
Pe scurt, Bugetul Ministerului Economiei este lipsit de viziune, de ţinte precise privind România. Contează doar conservarea propriului aparat birocratic. În schimb, țările europene și-au trasat foarte clar direcțiile economice.
Comparaţie cu Ministere europene similare:
Austria: Crearea unui mediu prietenos pentru afaceri şi consolidarea exporturilor.
Finlanda: Asigurarea bunelor condiţii pentru desfăşurarea activităţilor de antreprenoriat şi inovare.
Franţa: Promovarea şi dezvoltarea economiei sociale și solidare.
Germania: Garantarea prosperităţii economice a cetăţenilor prin creştere economică durabilă.
Danemarca: Asigurarea celor mai bune condiții de creștere economică din Europa cu scopul de a face Danemarca un loc atractiv pentru a trăi, a munci și a desfășura o afacere.
Letonia: Creșterea competitivității economiei letone până la nivelul european.
Lituania: Promovarea societății cunoașterii și a competitivității economice.
Polonia: Crearea celui mai favorabil mediu de afaceri european.
Ungaria: Dezvoltarea unei economii bazată pe cunoaștere, care să fie competitivă atât la nivel european, cât și global.
 
 
Andreea PAUL
 
Prim-Vicepreședinte al PDL,
Deputat de Țara Oașului, Satu Mare