Parlamentul cere măsuri urgente pentru reducerea la jumătate a risipei de alimente în UE

Anual, în gospodăriile, supermarketurile, restaurantele şi de-a lungul reţelelor alimentare de la producător la consumator în UE sunt irosite până la 50% din alimentele consumabile şi sănătoase, în vreme ce 79 de milioane de cetăţeni europeni trăiesc sub limita sărăciei, iar 16 milioane îşi primesc mâncarea de la asociaţii caritabile. Parlamentul a cerut, intr-o rezoluţie adoptată joi, luarea unor masuri urgente pentru a înjumătăţi până în 2025 risipa de alimente şi a permite accesul la hrană pentru cetăţenii europeni cu mijloace modeste.

Deoarece alimentele sunt irosite în toate stadiile - de către producători, procesatori, distribuitori şi consumatori, deputaţii europeni cer o strategie coordonată, care să combine măsuri la nivel european şi naţional, pentru a îmbunătăţi eficienţa lanţurilor de furnizare şi consum a alimentelor, pentru fiecare sector şi a aborda de urgenţă problema risipei de alimente. Dacă nu se acţionează acum, risipa de alimente va creşte cu 40% până în 2020, avertizează un studiu al Comisiei Europene.

"Risipa de alimente a devenit un fenomen foarte răspândit în UE, dar nu a beneficiat de atenţia cuvenită până acum. Acest raport reprezintă un pas calitativ înainte, mingea aflându-se acum în curtea Comisiei. Nu aşteptăm decât o strategie convingătoare care va obliga cele 27 de state membre să abordeze în mod sistematic această problemă", a declarat raportorul Salvatore Caronna (S&D, IT) înaintea votului.

Educaţie mai bună pentru a evita risipa
Pentru a reduce drastic până în 2025 risipa de alimente, trebuie să fie lansate campanii de sensibilizare atât la nivel european, cât şi naţional, pentru a informa publicul cum să evite irosirea alimentelor, spune rezoluţia. Statele Membre vor trebui să introducă cursuri în unităţile de învăţământ, care să explice cum trebuie păstrate, gătite şi aruncate la gunoi alimentele şi, de asemenea, să facă schimb de experienţă în acest sens. Pentru a promova ideea aplicării principiului durabilităţii în domeniul resurselor de hrană, deputaţii europeni au cerut ca anul 2014 să fie desemnat "An european împotriva risipei alimentelor".

Etichetarea şi împachetarea corespunzătoare
Pentru evitarea situaţiilor în care cei care vând alimentele ajung să ofere alimente prea aproape de data de expirare, crescând astfel probabilitatea ca alimentele să ajungă la gunoi, ar putea fi introdusă dubla etichetare, cu menţionarea pe ambalaj a datei până la care alimentul poate fi vândut (data limită de vânzare) şi a datei până la care poate fi consumat (data limită de consum), potrivit rezoluţiei.

În plus, aceasta cere Comisiei Europene şi Statelor Membre să se asigure în primul rând că, în rândul consumatorilor, există înţelegerea a ceea ce înseamnă etichetarea folosită în acest moment în Uniunea Europeană, cum ar fi cea referitoare la calitate "recomandat înainte de data..." şi cea referitoare la siguranţa alimentară "utilizaţi înainte de data...".

Pentru a da posibilitatea consumatorilor să cumpere doar cantităţile de hrană de care au nevoie, ambalajele alimentare trebuie să acopere o gama variata de dimensiuni şi să fie astfel concepute încât să păstreze cât mai bine alimentele. Alimentele aproape de data expirării şi produsele alimentele deteriorate trebuie vândute cu preţ redus, pentru a le face mai accesibile celor nevoiaşi, spun deputatei europeni.

Instituţiile publice ar trebui să utilizeze servicii de catering de la firme responsabile
Regulile de licitaţie publică pentru servicii de catering trebuie aduse la zi astfel încât să includă condiţia ca, ori de câte ori este posibil, contractele să fie oferite firmelor care folosesc produse locale şi donează sau redistribuie, gratuit, mâncarea rămasă către cei nevoiaşi sau către băncile de alimente, în loc să o arunce pur şi simplu.

Măsurile de sprijin la nivel european, cum ar fi distribuirea de alimente populaţiei defavorizate, sau programele care încurajează consumul de fructe şi lapte în şcoli, trebuie să fie adaptate astfel încât să asigure evitarea risipei, mai precizează rezoluţia.

Deputaţii europeni au apreciat iniţiativele existente în unele state membre, de a recupera alimentele nevândute şi de a le oferi celor nevoiaşi şi au invitat distribuitorii să ia parte la astfel de programe.

Cifre reflectând risipa de alimente
Risipa de alimente în UE în momentul de faţă: 89 de milioane de kilograme pe an (respectiv 179 Kg pe cap de locuitor)

Previziunile pentru 2020 (dacă nu se iau masuri imediate): 128 milioane de tone (adică o creştere de 40%)

Responsabilitate pentru risipa de alimente:
- gospodării: 42% (din care 60% este evitabilă)
- producători: 39%
- distribuitori: 5%
- sectorul catering: 14%
(sursa: Comisia Europeană)