Participarea secretarului de stat Bogdan Aurescu la evenimente cu caracter academic, în cadrul vizitei sale în Japonia

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a participat la o serie de evenimente cu caracter academic, găzduite de instituţii academice prestigioase din Japonia, cu ocazia vizitei sale în acest stat, în perioada 17-19 octombrie 2012,

Astfel, oficialul român a prezentat joi, 18 octombrie 2012, în cadrul Universităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNU) de la Tokio o expunere cu tema "Apărarea antirachetă: o nouă capabilitate a NATO. Contribuţia României". Pe lângă prezentarea implicării României în proiectul apărării antirachetă, secretarul de stat Bogdan Aurescu a evidenţiat că sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice are rolul de a consolida legătura transatlantică şi dialogul strategic între Aliaţi, fiind, în egală măsură, o temă suplimentară de cooperare între NATO, inclusiv România, şi partenerii săi, cum este Japonia. "Sistemul de apărare antirachetă al NATO are perspectiva să devină una dintre cele mai importante contribuţii strategice la relaţia transatlantică, legată de securitatea colectivă. Un sistem NATO antirachetă credibil şi eficient va face ca statele NATO, dar şi, vreau să subliniez acest aspect, prietenii şi partenerii noştri să fie mai puţin vulnerabili. Făcând acelaşi raţionament şi pentru regiunea unde se află Japonia, tehnologia antirachetă este de asemenea capabilă să reprezinte o contribuţie strategică importantă la relaţia transpacifică. Pentru România şi din perspectiva NATO, apărarea antirachetă includea cea mai nouă expresie a angajamentului SUA pentru securitatea aliaţilor europeni, în acelaşi sens cu cooperarea bilaterală în acelaşi domeniu a SUA cu state cum este Japonia. Din această perspectivă, este necesar să cooperăm cu Japonia", a subliniat secretarul de stat Bogdan Aurescu.

Ulterior prelegerii, Bogdan Aurescu a participat, la Librăria Editurii Universităţii ONU, la o dezbatere pe marginea volumului "Blood and Borders: The Responsibility to Protect and the Problem of the Kin-State", publicat in 2011 de către Editura Universităţii ONU şi la care a contribuit ca autor al unui capitol (intitulat "The Borders of Sovereignty: Whose Responsibility is it to Protect National Minorities?").

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a susţinut, de asemenea, vineri, 19 octombrie 2012, o prelegere în cadrul Institutului Nipon pentru Afaceri Internaţionale, prezentând experienţa României în cazul "Delimitarea Maritimă în Marea Neagră (România v. Ucraina)". În context, a subliniat caracterul echitabil al hotărârii din 3 februarie 2009 a Curţii Internaţionale de Justiţie şi importanţa soluţionării disputelor între state pe cale paşnică, în conformitate cu dreptul internaţional. „Nu am niciun dubiu că decizia de a sesiza Curtea de la Haga a fost corectă. Am anticipat şi ne-am aşteptat ca CIJ să examineze cu atenţie circumstanţele acestui caz şi să aplice regulile sale bine stabilite - şi aşteptările noastre au fost în întregime îndeplinite. Decizia Curţii a contribuit, de asemenea, la dezvoltarea pe mai departe a jurisprudenţei în domeniul delimitării maritime. Experienţa şi expertiza acumulate de România în urma procesului de la Haga arată cu claritate avantajele pe care le are recurgerea la mijloacele paşnice de soluţionare a diferendelor, cu precădere ale justiţiei internaţionale. Suntem gata oricând să punem la dispoziţia tuturor statelor interesate această experienţă şi expertiză", a arătat Bogdan Aurescu. Dezbaterile care au urmat prelegerii au evidenţiat interesul deosebit al mediilor academice nipone pentru contribuţia României în domeniul delimitărilor maritime.

Totodată, secretarul de stat a avut întrevederi cu prof. Kenichi Ito, Preşedintele Global Forum of Japan, pe teme actuale de interes pentru România privind agenda de securitate europeană, cu accent pe implicarea României în regiunea extinsă a Mării Negre, precum şi cu prof. Shinya Murase, renumit profesor de drept internaţional la Universitatea Sophia din Tokyo, membru al Comisiei de Drept Internaţional a ONU şi al Curatorium-ului Academiei de Drept Internaţional de la Haga.

De asemenea, Bogdan Aurescu a avut o întâlnire cu Keiji Yamamoto, viitorul Ambasador al Japoniei în România, în cadrul căreia au fost abordate pe larg perspectivele de dezvoltare a relaţiilor bilaterale româno-nipone.

Elemente suplimentare

The Global Forum of Japan (GFJ) este o organizaţie non-profit care are drept scop promovarea dialogului şi a schimburilor de vederi între liderii de opinie niponi şi internaţionali din mediul guvernamental şi neguvernamental pe teme de interes comun din domeniul securităţii, politic, economico-financiar în contextul creşterii intedependenţelor în relaţiile internaţionale, fenomenelor regionalizării, globalizării şirevoluţiei IT. The Global Forum of Japan organizează anual, în capitala niponă, în cooperare cu parteneri din SUA, China, Coreea de Sud, ASEAN, India, Australia şi Europa, o serie de conferinţe internaţionale sub egida "Dialoguri", menite să contribuie la o mai bună cunoaştere, analiză şi înţelegere a situaţiilor în plan politic şi economic internaţional şi a rolului care îi revine Japoniei în cadrul comunităţii internaţionale În acest context, Global Forum of Japon a organizat în 2005, 2007, 2010, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Japoniei şi al altor parteneri, în cadrul "Dialogului Japonia - Marea Neagră", o serie de conferinţe dedicate evoluţiilor şi perspectivelor schimbării regiunii Mării Negre şi rolului pe care Japonia l-ar putea juca în această regiune.

Universitatea Naţiunilor Unite reprezintă instituţia academică şi de cercetare a ONU. A fost înfiinţată în 1973 cu scopul de a contribui la eforturile de soluţionare a problemelor globale presante în atenţia ONU şi a statelor membre şi la promovarea obiectivelor Cartei ONU prin intermediul cercetării, educaţiei, serviciilor de consultanţă şi consolidării capacităţii instituţionale. Este singura entitate ONU autorizată de Adunarea Generală să funcţioneze ca think tank pentru sistemul ONU, constituindu-se astfel într-o punte între organizaţie şi comunitatea academică internaţională. Cu sediul central la Tokio, Universitatea Naţiunilor Unite cuprinde 15 institute de cercetare şi instruire şi programe, localizate în 13 ţări, şi se află într-o relaţie de cooperare apropiată cu alte organizaţii din sistemul onusian (agenţii, programe, comisii, secretariate ale convenţiilor şi fondurilor), precum şi cu universităţi de prestigiu şi institute de cercetare din statele membre ONU.

Înfiinţat în 1959 după modelul Institutului Regal pentru Relaţii Internaţionale de la Londra (Chatham House), Institutul Nipon pentru Afaceri Internaţionale (JIIA) este un think-tank independent extrem de activ în domeniul relaţiilor internaţionale şi al politicilor de securitate şi unul dintre cele mai influente instituţii în cadrul comunităţii academice internaţionale. Alături de varietatea proiectelor de cercetare pe care le derulează, JIIA contribuie la promovarea dialogului şi a studiilor în parteneriat cu instituţii şi experţi atât din Japonia, cât şi din străinătate, realizează analize privind politica externă a Japoniei, formulează recomandări în domeniul politicii externe şi de securitate şi derulează activităţi de diseminare a informaţiilor din sfera relaţiilor internaţionale către opinia publică niponă.