Prăvălia Mică Brandurile românești, din ce în ce mai căutate pe piața externă

Statul român ia măsuri pentru a sprijini piața micilor manufacturieri locali
Consumul de produse tradiționale românești într-o ușoară creștere, la nivel local
Produsele autentice, de manufactură, vs. produsele realizate în sistem industrial 
București,  2 iunie 2015  Piața de produse de manufactură românești a cunoscut o creștere semnificativă în ultimii 5 ani, atât românii, cât mai ales străinii, devenind din ce în ce mai interesați de produsele autohtone, potrivit unei analize realizate recent de Prăvălia Mică,  un nou concept de magazin online specializat în comercializarea de produse alimentare, terapeutice și cosmetice 100% românești.
“Trendul național de promovare a vechilor valori și tradiții românești a început să se răsfrângă în ultimii ani și asupra evoluției brandurilor de produse  românești. Astfel, deși rețetele produselor de manufactură sunt vechi de câteva sute de ani, piața de produse autohtone românești este relativ tânără, majoritatea producătorilor făcându-se remarcați pe piață în ultimii 5 ani”, a declarat Tudor Barbu, Managing Partner Prăvălia Mică.
Potrivit acestuia, micii producători locali au început să își facă loc pe piață odată cu creșterea interesului pentru vechile tradiții și valori românești, promovate și sprijinite tot mai des în ultima perioadă prin intermediul majorității canalelor de informare în masă (reportaje TV, materiale editoriale, bloguri de specialitate etc.). Astfel, deși în ultimii ani românii sunt încurajați să consume cât mai mult de pe piața locală, în scopul de a sprijini economia țării, cererea pentru produsele românești rămâne în continuare mult mai mare la nivel european, tradițiile românești fiind încă mai apreciate și mai bine vândute în străinătate. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care o parte dintre brandurile locale aleg să exporte în proporție de 100% către Europa, înainte de a testa piața internă.
“Spre deosebire de români, la care interesul pentru produsele naturale și pentru un stil de viață sănătos a început să se dezvolte mai mult în ultimii ani, consumatorii europeni au deja o cultură foarte puternică în acest sens, apreciind și, totodată, înțelegând mai bine conceptul de produs natural, realizat în sistem de manufactură”, a mai spus reprezentantul Prăvălia Mică.
Și românii sunt din ce în ce mai interesați de produsele realizate pe piața locală
Cu toate acestea, și la nivel local se resimte o creștere ușoară, dar constantă, în ceea ce privește consumul de produse românești, de la un an la altul.
“Comparativ cu ultimele luni ale lui 2014, când am deschis magazinul, în 2015 se observă clar un reviriment al pieței de produse autohtone. Numărul clienților Prăvăliei a crescut considerabil în ultima perioadă, cu peste 25%, iar interesul tot mai ridicat al acestora este sesizabil și prin prisma întrebărilor tot mai amânunțite pe care le pun odată cu inițierea sau livrarea comenzilor”, a subliniat reprezentantul Prăvălia Mică.
De asemenea, doar dacă analizăm valorile Google pe termeni cheie precum “produse tradiționale românești” se poate observa că interesul acestora pentru produsele locale este în creștere în ultimii ani.
Potrivit lui Tudor Barbu, în prezent, coșul mediu de cumpărături în online depăsește de cele mai multe ori valoarea de 100 de RON, iar în perioada sărbătorilor acesta crește de până la 3 ori mai mult, produsele alimentare, terapeutice sau cosmetice pe bază de miere, conservele naturale din legume și fructe (dulcețuri, sosuri, zacuscă), mezelurile tradiționale și brânzeturile artizanale regăsindu-se în topul preferințelor românilor.
În ceea ce privește profilul consumatorului de produse autohtone în funcție de regiune, Capitala conduce detașat, peste 50% dintre comenzi venind din București, imediat după aceasta urmând Constanța și Cluj-Napoca.
 
Statul român a început să ia măsuri pentru a sprijini micii manufacturieri locali
„O veste foarte bună pentru micii producători români este că statul a început, la rându-i, să îi sprijine din ce în ce mai mult. Reducerea TVA-ului de la 24% la 9% pe segmentul de produse alimentare, dar și noul proiect de lege pus în discuție cu privire la  închiderea magazinelor mai mari de 2.500 mp duminica au rolul de a încuraja românii să se orienteze și spre târgurile de profil sau spre micii comercianți, care sunt de cele mai multe ori și distribuitori de produse autohtone”, a mai punctat Tudor Barbu.
De asemenea, din perspectiva acestuia, alte metode prin care statul ar putea sprijini micii producători români ar fi și prin oferirea de consiliere gratuită pentru aceștia sau prin susținerea financiară a diferite proiecte cu potențial: „Oferirea unor credite bancare de investiție garantate parțial de stat ar putea impulsiona mai mulți producători români să se afirme pe piață”, a mai spus acesta.
Cum se pot distinge produsele autentice, de manufactură, de cele fabricate în sistem industrial?
În ceea ce privește una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă piața de produse de manufactură românești și care scade totodată încrederea consumatorului, este comercializarea produselor tradiționale realizate în sistem industrial.
Astfel, potrivit reprezentantului Prăvălia Mică, odată cu creșterea interesului pentru autohton și manufactură, marii procesatori de legume-fructe sau carne și-au creat branduri ce adoptă imaginea unor produse tradiționale „realizate în sistem de manufactură” care, deși folosesc ingrediente naturale obținute de cele mai multe ori de la furnizori locali, sunt realizate în sistem industrial, lucru care de cele mai multe ori se reflectă și în calitatea produsului.
„Prețul, eticheta produsului, sursa de achiziție, dar și gustul acestuia fac de cele mai multe ori diferența între un produs tradițional românesc realizat după vechi rețete locale, în sistem de manufactură, și unul care pretinde a avea aceste beneficii ”, a subliniat Tudor Barbu.
În general, potrivit acestuia, un produs original românesc poate avea un preț cu până la 20-30% mai ridicat decât opțiunile găsite în comerț, însă acestă diferență de preț este foarte ușor sesizabilă în calitatea, gustul și nivelul de procesare al acestuia.
Pentru a crește încrederea clienților Prăvăliei cu privire la originalitatea produselor, Tudor face de cele mai multe ori personal livrarea către clienții din București, în scopul de a oferi consiliere profesională și pentru a putea oferi răspuns la toate temerile acestora. De asemenea, produselele Prăvăliei Mici sunt prezente la aproape toate târgurile de profil din București, reprezentantul companiei fiind de părere că românii încă au o reticență atunci când vine vorba de prima interacțiune cu un produs alimentar în mediul virtual, aceștia fiind obișnuiți să poată mirosi, gusta sau vedea produsul.
Mai multe detalii cu privire la gama de produse comercializate de Prăvălia Mică puteți găsi pe site-ul magazinului www.pravaliamica.ro.
# # #
Despre Prăvălia Mică
 
Prăvălia Mică este un magazin online specializat care comercializează o gamă variată de produse alimentare, terapeutice și cosmetice atent selecționate.
 
Lansat în 2014, magazinul a fost conceput ca un “loc al bunului gust”, peste 90% dintre produsele comercializate fiind realizate cu măiestrie în mici gospodării sau laboratoare specializate de pe piața locală în sistem de manufactură, prin folosirea de procedee cât mai naturale, menite să nu afecteze calitatea articolelor, rețetele originale sau gustul autentic al preparatelor.
 
Prăvălia Mică pune la dispoziția clienților o gamă de peste 380 de produse, printre acestea numărându-se atât alimente tradiționale românești de cea mai bună calitate (lactate, produse pe bază de carne și pește, conserve, dulcețuri, gemuri, uleiuri, sosuri, paste sau dulciuri artizanale), cât și o paletă variată de specialități din miere de albine și produse apicole, folosite în scop alimentar, terapeutic sau cosmetic și o serie de produse de îngrijire personală 100% naturale (creme, săpunuri, măști de față, balsam de buze etc.).
 
Printre cele mai cunoscute mărci comercializate în cadrul magazinului se numără branduri românești de renume precum  Prisaca Transilvania, Luna Solai, Ana Are, Artesana, Apidava, Ana Boutique, Vrancioaia Traditional, Pivnița Bunicii, GourmeTraditional, Cabana Moților și săpunurile Cheia.