Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor - Rezistența la antibiotice, de la fermă la consumator
Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor - Rezistența la antibiotice, de la fermă la consumator
15 Mar, 2016 16:53
15 Mar, 2016 16:53
15 Mar, 2016 16:53
ZIUA de Constanta
1950
Marime text
1950
Marime text
Comisia pentru Drepturile Omului, Culte și Minorități din cadrul Senatului României și Asociația PRO CONSUMATORI au organizat cu ocazia Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor o dezbatere pentru a aduce la cunoștința opiniei publice importanța protecției consumatorilor cu tema “Rezistența la antibiotice, de la fermă la consumator”.
La dezbatere au participat reprezentanți ai Comisiei de Sănătate și ai Comisiei de Agricultură din cadrul Senatului României, reprezentanți ai Guvernului României - Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Sănătății, Prefectura Municipiului București, cât și reprezentanți ai Administratiei Prezidențiale.
Societatea civilă a fost reprezentată de mediul academic din domeniu, asociații profesionale și asociații neguvernamentale, iar mediul de afaceri a fost reprezentat de câteva societăți din industria alimentară.
Rapoarte recente evidenţiază faptul că la nivel european 25.000 de decese sunt cauzate de rezistenţa la antibiotice, iar costurile totale se ridică la 1.5 milioane euro anual, constând în costuri de îngrijire şi pierderi de productivitate (ECDC, 2016).
Dezbaterea a urmărit identificarea de soluții pentru îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniu prin crearea unui grup de lucru interinstituțional astfel încât drepturile consumatorilor să fie respectate. De asemenea, s-a constatat necesitatea realizării unei strategii unitare care să cuprindă reglementări cu privire la autorizarea medicamentelor de uz veterinar și a unui sistem de evaluare a substanțelor antimicrobiene de uz veterinar, un accent foarte mare fiind pus pe etichetarea alimentelor și pe prevenție.
Totodată, s-a propus promovarea educației și formării profesionale în utilizarea substanțelor antimicrobiene la animalele destinate pentru hrană, eliminarea stimulentelor pentru medicii veterinari de a prescrie antibiotice, elaborarea de ghiduri privind utilizarea prudentă a antibioticelor la animale, organizarea de inspecții și schimburi de experiență a medicilor veterinari și producătorilor agricoli.
Nicolae Vlad Popa, Secretarul Comisiei pentru Drepturile Omului: “Nu putem vorbi la sigular despre respectarea dreptului la sănătate fără să ținem cont de drepturile subsecvente acestuia, cum ar fi dreptul la informare, dreptul la servicii de calitate, dreptul la siguranță și la prevenție. Tocmai de aceea implicarea statului trebuie să fie una substanțială în ceea ce privește luarea unor măsuri pentru evitarea îmbolnăvirilor cauzate de folosirea antibioticelor în alimente .“
Aurel Duruț, Senator în cadrul Comisiei de Sănătate și Agricultură: “Prin prisma experienței mele ca medic veterinar, doresc să atrag atenția asupra importanței administrării de antibiotice doar la recomandarea medicului veterinar. Majoritatea micilor producători nu recurg la o asemenea practică, astfel efectele sunt devastatoare atât pentru animal, cât și pentru consumator.”
Costel Stanciu, Președintele Asociației Pro Consumatori „Folosirea excesivă a antibioticelor în zootehnie și avicultură joacă un rol fundamental în creşterea rezistenţei faţă de acest tratament care a atins un nivel îngrijorător în întreaga lume. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a atras atenţia asupra faptului că, în lipsa unor măsuri ferme, lumea riscă să se găsească într-o eră post-antibiotice, o eră în care multe medicamente importante vor înceta să mai aibă efect, o eră în care o infecţie banală sau o julitură căpătată la joacă pot duce la grave infecţii sau chiar la deces, însemnând în practică un regres la situaţia din secolele precedente.Aproape jumătate din antibioticele fabricate pe plan mondial sunt utilizate în ferme, în majoritatea cazurilor pentru a stimula luarea în greutate a animalelor sau pentru a se preveni o serie de boli în rândul acestora. Daca nu se adopta urgent masuri legislative în acest domeniu, acest fenomen se va amplifica cu 60% până în anul 2030, adică va creşte de la 63.200 tone în 2010 la 105.600 tone în 2030.”
Viorel Andronie, Președinte Colegiul Medicilor Veterinari: “România ar trebui să elaboreze şi să pună în aplicare o strategie naţională sau un plan de acţiune pentru combaterea rezistenței antimicrobiene. O astfel de strategie sau plan de acţiune ar trebui să promoveze o abordare holistică şi să acopere toate sectoarele şi aspectele legate de rezistenţa antimicrobiana (de exemplu, sănătatea publică, sănătatea şi bunăstarea animalelor, siguranţa alimentelor, siguranţa consumatorilor, mediul, cercetarea şi utilizarea non-terapeutică a substanţelor antimicrobiene).“
Csutak Nagy Laszlo, Vicepreședinte Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: “ Dorim să precizăm deschiderea noastră către o mai bună colaborare cu toate instituțiile ce dețin responsabilități în lupta cu utilizarea inadecvată a antibioticelor și prevenirea fenomenului de antibiorezistență întrucât aceasta se poate obține doar prin implicare interministerială sau interinstituțională inclusiv a asociațiilor/patronatelor din industrie.”
Amalia Șerban, Director Ministerul Sănătății: “Ministerul Sănătății susține planul mondial de luptă împotriva rezistenței la antibiotice, precum și dezvoltarea în România a mecanismului intersectorial de colaborare și a conceptului „One Health” prin intermediul unui plan de acțiune comun, elaborat de autoritățile responsabile pentru alimente, agricultură, mediu și sănătate.“
Membrii Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte și Minorități și ai Asociației Pro Consumatori subliniază importanța limitării folosirii de către procesatori și crescătorii de animale a antibioticelor pentru stimularea creșterii animalelor și pentru prevenție (acestea urmând a fi folosite doar pentru tratarea bolilor animalelor), precum și asupra limitării folosirii produselor de origine animală tratate cu antibiotice de către marile lanțuri de alimentație publică. Totodată, se atrage atenția asupra constientizării drepturilor care ne sunt conferite prin lege, dar și a importanței implicării fiecăruia dintre noi, în calitate de consumatori, în alegerea unui stil de viață sănătos.
La dezbatere au participat reprezentanți ai Comisiei de Sănătate și ai Comisiei de Agricultură din cadrul Senatului României, reprezentanți ai Guvernului României - Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Sănătății, Prefectura Municipiului București, cât și reprezentanți ai Administratiei Prezidențiale.
Societatea civilă a fost reprezentată de mediul academic din domeniu, asociații profesionale și asociații neguvernamentale, iar mediul de afaceri a fost reprezentat de câteva societăți din industria alimentară.
Rapoarte recente evidenţiază faptul că la nivel european 25.000 de decese sunt cauzate de rezistenţa la antibiotice, iar costurile totale se ridică la 1.5 milioane euro anual, constând în costuri de îngrijire şi pierderi de productivitate (ECDC, 2016).
Dezbaterea a urmărit identificarea de soluții pentru îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniu prin crearea unui grup de lucru interinstituțional astfel încât drepturile consumatorilor să fie respectate. De asemenea, s-a constatat necesitatea realizării unei strategii unitare care să cuprindă reglementări cu privire la autorizarea medicamentelor de uz veterinar și a unui sistem de evaluare a substanțelor antimicrobiene de uz veterinar, un accent foarte mare fiind pus pe etichetarea alimentelor și pe prevenție.
Totodată, s-a propus promovarea educației și formării profesionale în utilizarea substanțelor antimicrobiene la animalele destinate pentru hrană, eliminarea stimulentelor pentru medicii veterinari de a prescrie antibiotice, elaborarea de ghiduri privind utilizarea prudentă a antibioticelor la animale, organizarea de inspecții și schimburi de experiență a medicilor veterinari și producătorilor agricoli.
Nicolae Vlad Popa, Secretarul Comisiei pentru Drepturile Omului: “Nu putem vorbi la sigular despre respectarea dreptului la sănătate fără să ținem cont de drepturile subsecvente acestuia, cum ar fi dreptul la informare, dreptul la servicii de calitate, dreptul la siguranță și la prevenție. Tocmai de aceea implicarea statului trebuie să fie una substanțială în ceea ce privește luarea unor măsuri pentru evitarea îmbolnăvirilor cauzate de folosirea antibioticelor în alimente .“
Aurel Duruț, Senator în cadrul Comisiei de Sănătate și Agricultură: “Prin prisma experienței mele ca medic veterinar, doresc să atrag atenția asupra importanței administrării de antibiotice doar la recomandarea medicului veterinar. Majoritatea micilor producători nu recurg la o asemenea practică, astfel efectele sunt devastatoare atât pentru animal, cât și pentru consumator.”
Costel Stanciu, Președintele Asociației Pro Consumatori „Folosirea excesivă a antibioticelor în zootehnie și avicultură joacă un rol fundamental în creşterea rezistenţei faţă de acest tratament care a atins un nivel îngrijorător în întreaga lume. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a atras atenţia asupra faptului că, în lipsa unor măsuri ferme, lumea riscă să se găsească într-o eră post-antibiotice, o eră în care multe medicamente importante vor înceta să mai aibă efect, o eră în care o infecţie banală sau o julitură căpătată la joacă pot duce la grave infecţii sau chiar la deces, însemnând în practică un regres la situaţia din secolele precedente.Aproape jumătate din antibioticele fabricate pe plan mondial sunt utilizate în ferme, în majoritatea cazurilor pentru a stimula luarea în greutate a animalelor sau pentru a se preveni o serie de boli în rândul acestora. Daca nu se adopta urgent masuri legislative în acest domeniu, acest fenomen se va amplifica cu 60% până în anul 2030, adică va creşte de la 63.200 tone în 2010 la 105.600 tone în 2030.”
Viorel Andronie, Președinte Colegiul Medicilor Veterinari: “România ar trebui să elaboreze şi să pună în aplicare o strategie naţională sau un plan de acţiune pentru combaterea rezistenței antimicrobiene. O astfel de strategie sau plan de acţiune ar trebui să promoveze o abordare holistică şi să acopere toate sectoarele şi aspectele legate de rezistenţa antimicrobiana (de exemplu, sănătatea publică, sănătatea şi bunăstarea animalelor, siguranţa alimentelor, siguranţa consumatorilor, mediul, cercetarea şi utilizarea non-terapeutică a substanţelor antimicrobiene).“
Csutak Nagy Laszlo, Vicepreședinte Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: “ Dorim să precizăm deschiderea noastră către o mai bună colaborare cu toate instituțiile ce dețin responsabilități în lupta cu utilizarea inadecvată a antibioticelor și prevenirea fenomenului de antibiorezistență întrucât aceasta se poate obține doar prin implicare interministerială sau interinstituțională inclusiv a asociațiilor/patronatelor din industrie.”
Amalia Șerban, Director Ministerul Sănătății: “Ministerul Sănătății susține planul mondial de luptă împotriva rezistenței la antibiotice, precum și dezvoltarea în România a mecanismului intersectorial de colaborare și a conceptului „One Health” prin intermediul unui plan de acțiune comun, elaborat de autoritățile responsabile pentru alimente, agricultură, mediu și sănătate.“
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
_thumb2.jpg)
