Poezia zilei Costică - Valentina Popescu

La început îmi era frică
de calul alb al bunicului, de Costică îl iubeam, dar mă temeam
să merg călare pe el eram atât de sus
era atât de nesigur drumul parcurs...

Acum înțeleg.

Costică avea aripi adevărate Iar eu eram atât de mică! Acceptarea puterii te ridică dar folosirea ei
doar în scop personal te poate doborî
poți să aluneci, să cazi vehiculul poate fi distrus... Lecția de echitație cu Costică s-a dus
efectele ei se clarifică acum înțelegerea venea oricum mai devreme sau mai târziu fie că vreau, fie că nu vreau să știu

Calul alb ca zăpada
e de mult în lumea îngerilor dar, dacă aș mai fi din nou mică sigur nu m-aș mai teme,
aș ști să încalec și să zbor cu Costică!

Poezia face parte din cuprinsul volumului „Chipurile Trezirii“, autor Valentina Popescu.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea „Chipurile trezirii”, în viziunea Valentinei Popescu

Lansare de carte la Consiliul Județean Călărași. Valentina Popescu și-a lansat volumul de poezii „Chipurile Trezirii“ (galerie foto)