Lumea poeziilor Irina Lucia Mihalca - Cercelul pierdut

Revin acum cu tine pe acelaşi drum,
în lumina dură a zilei
ce pare să se mistuie în curând.
Prin aburii serii absente,
aproape pierdută, caut, din priviri,
cercelul acela pierdut prin iarbă.
 
Şi tu, tu cauţi
perechea prin iarbă şi-n pietre albe.
Conturul tău, pierdut prin aerul ce ne-nconjoară,
face, din frântura drumului,
o luntre în derivă în care plutim împreună,
acum pentru totdeauna.
Uitaţi de timpul împietrit al zilei prea lungi,
delta sângelui îmi pulsează prin tâmplă.
 
A pierde, dar a pierde cu-adevarăt acum,
spre a lăsa loc
regăsirii în valul destinului albastru.
 
A pierde, dar a pierde cu-adevarăt acum, 
spre a găsi,
într-altă viaţă, perechea pierdută...

Originară din Piatra Neamţ, poeta Irina Lucia Mihalca s-a născut pe 5 mai. În prezent, locuieşte în Bucureşti. Pentru artistă, poezia „are puterea de a ne transpune din lumea înconjurătoare, limitată, într-o lume interioară, a fanteziei veşnice, transformând, ceea ce este imposibil în realitate, în a fi posibil în imaginaţie”.

 

De asemenea, poezia, a mai spus poeta, „este vocea omului şi a pământului, e drumul căutării după iubire, frumos şi lumina vieţii, folosind imaginaţia, amestecând realul cu lumea interioară din subconştient, conferind noi forme, înnobilând şi îmbogăţind cu noi semnificaţii interioare”.