Sfaturi pentru îngrijirea corporală Machiajul obrazului

Fardul de obraz este sub formă de pudră compactă sau pastă grasă. Fardul praf se aplică pe pudră, la sfârşitul machiajului, cel gras se întrebuinţează direct pe obraz, după ce aceasta a fost dat cu fond de ten. El se dă în funcţie de coloritul tenului, de felul cum se reflectă pe obraz şi potrivit formei sale.
Se ţine seama şi de culoarea părului, de vârstă şi de îmbrăcăminte.

Blondele vor utiliza un fard roz pastel sau spre portocaliu, şatenele pot folosi toate nuanţele iar cele cu părul alb vor întrebuinţa numai fard pastelat, nimic viu sau strident.
Pudra este o pulbere fină care acoperă epiderma, dar mai ales tenul, gâtul şi decolteul. Un obraz pudrat are o anumită catifelare, o matizare uşoară a tuturor micilor denivelări ale tenului; pudra scoate şi mai bine în relief trăsăturile, tinereţea şi vioiciunea obrazului şi ascunde acele imperfecţiuni ce, în mod normal, apar la suprafaţă: urme de coşuri, un plus de grăsime, o uşoară pată etc.
Din toate timpurile pudrele colorate au intrat în componenţa machiajelor triburilor sălbatice, ca măşti de război, sau în ceremoniile religioase. În secolele XVIII şi XIX, pudrele au fost albe fiindcă moda aprecia tenurile deschise la culoare, ca fiind aristocratice. Femeile se fereau de soare purtând pălării mari de pai cu voaluri sau umbreluţe cochete asortate cu îmbrăcămintea. În secolul al XX-lea franceza Coco Chanel, celebră prin anii (1920-1925) a lansat o dată cu pudra şi puful, ca un element indispensabil trusei cosmetice.
Pufurile erau făcute din pene de struţ sau din ţesături de bumbac moi, colorate pastel: alb, roz, bleu, vernil, galben pal.
Industria cosmetică luând un avânt neaşteptat, a apărut pudra compactă şi fondul de ten „Max Factor".
Astfel machiajul este în plin avânt iar pufurile îşi schimbă componenţa, fiind confecţionate din burete natural şi artificial, bun şi pentru a întinde pe obraz fondul de ten gras sau fluid.
Începând din anii 1978—1979 machiajul a început să aibă fluiditate culoare şi aspect de natural, un machiaj delicat, sugerat cu o pudră translucidă de culoarea pielii, roz, roz bej, piersică, incoloră sau translucidă, pentru tenurile perfecte.

La început, pudrele se făceau din pulbere de alabastru, clin hume colorate natural şi pulverizate, din amidon de grâu sau de orez, din cretă şi din făină de bob bineînţeles, în amestec.
Mult timp s-a făcut reclamă pudrei de orez ca fiind cea mai bună, dar pe parcurs s-a dovedit că fermentează pe obraz.
Azi s-a ajuns la concluzia că pudrele minerale din: talc, caolin, carbonat de calciu, carbonat de magneziu, au unele virtuţi de absorbţie a apei. Lor li se adaugă diferite uleiuri şi grăsimi (pentru tenurile uscate) care protejează pielea de nocivitatea perturbaţiilor atmosferice.

Pudra aşa-zisă de mătase, conţine aminoacizi care au calitatea de a menţine echilibrul proteinelor.
O foarte bună pudră este aceea care are o anumită cantitate de ceisatită, o scoică marină pulverizată foarte fin.
Pudra praf aderă bine, se dă peste toată suprafaţa obrazului, apoi, cu o periuţă moale, se elimină surplusul.
Niciodată nu trebuie să ne pudrăm fără să ne aplicam mai întâi un uşor strat de cremă de zi sau o cremă mai grasă, pe care o masăm bine ca să intre în piele şi apoi o ştergem uşor cu un şerveţel moale. Astfel pudra se lipeşte pe obraz exact cât este necesar.
Culoarea pudrei este in funcţie de culoarea tenului, fiind dată de pigmenţi coloraţi.

Ziua se recomandă pudra bej sau de culoarea piersicii, mai ales iarna, iar seara şi pentru zilele de vară, când suntem bronzate, se recomandă o nuanţă mai aprinsă, spre cărămiziu.
Dată peste fondul de ten subţire şi fluid, pudra matisează obrazul dându-i un aspect de catifea.

Pudra compactă este alcătuită din pudră praf, pigment colorant şi un liant. Este bună când plecăm la drum, dar nu se va da pe un obraz umed sau transpirat, fiindcă îl pătează.

Când avem tenul de culoare roz sau roşiatică, vom evita o pudră roz şi vom prefera una bej, fiindcă altfel tenul capătă o culoare vânătă şi, de departe, pare că are pete de cuperoză.
Este bine să nu dăm pe pleoape şi la coada ochilor cu pudră ca să nu intre în riduri şi să le facă mai vizibile.
Fardul pulbere se va da după pudrare.
Pentru sărbători şi festivităţi, există pudre colorate auriu, argintiu. Scopul pudrării este să dăm tenului omogenitate, un aspect de netezire şi de catifelare propriu carnaţiei feminine, căreia îi conferă farmec.

Machiajul persoanelor care poartă permanent ochelari

Când avem unele deficiente de vedere şi purtăm ochelari nu este oportun un machiaj violent, care apare şi mai evident reflectat prin lentilele care măresc suprafaţa ochiului.
Produsele de machiaj vor fi de calitate pentru a nu da alergii şi înroşi ochii. Ele trebuie să se întindă omogen, ca să nu intre în cutele pielii. Se va prefera un colorit pastelat, în degrade.
Vor fi evitate liniile dure ale creionului dermatograf sau ale tuşului de ochi, culorile prea vii, mai ales pe pleoapa inferioară internă, fiindcă miopia nu trebuie scoasă în relief, prin desen şi culoare.
Nuanţele delicate, umbrele fine din jurul ochilor (maro, gri, bleu, bej) sunt mai plăcute şi subliniază, ca un voal, strălucirea ochilor.
Genele pot fi date cu rimel - nu cu negru violent, ci cu maro închis, spre negru - dat în câteva rânduri şi apoi se separă cu periuţa şi se vor îndrepta cu vârfurile în sus.
Sub sprâncene se va da cu o uşoară nuanţă cărămizie ca să lumineze ochiul.

Obrazul, de asemenea, nu va fi machiat „abundent“, ci foarte delicat, iar roşul de pe pomeţi va fi vizibil, dar pierdut în culoarea obrazului.
Gura va fi în tonuri pastel, potrivit formei sale, culoarea fardului fiind dictată de îmbrăcăminte.
Dacă sunteţi trecută de prima tinereţe, evitaţi să vă fardaţi cantitativ, mai ales pe obraji, fiindcă, contrastul dintre fard şi vârstă - mai ales când este vizibilă şi ghicită - şochează. Numai cele foarte tinere îşi pot permite să utilizeze fardul pe obraji ca „la păpuşi“.

În general, fardul aplicat mai dens, îmbătrâneşte şi pare, pe un obraz tern şi fără vioiciune, că stă ostentativ. Scopul nostru, atunci când ne machiem, este să corectăm defecţiunile, să fim mai frumoase şi mai atrăgătoare, nu să trezim zâmbete de compătimire sau ironice.

Din aceeași categorie:

• Sfaturi pentru îngrijirea corporală - Machiajul ochilor în funcție de forma ochilor

• Sfaturi pentru îngrijirea corporală - Machiajul, o problemă a femeilor, indiferent de vârstă

• Sfaturi pentru îngrijirea corporală - Cum să ne îngrijim picioarele

• Femeia în oglinda vieții și a cosmeticii - Cum să ne protejăm mâinile. Capcana unghiilor false

• Femeia în oglinda vieții și a cosmeticii - Tinereţea gâtului şi a decolteului

• Femeia în oglinda vieții și a cosmeticii - Mici secrete pentru o tinerețe fără de vârstă

• Femeia în oglinda vieții și a cosmeticii - Cum să ne îngrijim ochii și sprâncele

• Femeia în oglinda vieții și a cosmeticii - Măștile cosmetice, un beneficiu adus tenului

• Femeia în oglinda vieții și a cosmeticii - Paşi spre frumuseţe

Ilustrație realizată de Luana Profor