Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:25 25 05 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

centrulnatura.ro ZIUA PĂCĂLELILOR

ro

02 Apr, 2020 15:24 1514 Marime text
LUMEA PĂCĂLELILOR

 

Democrația are la bază principiul lui Abraham Lincoln potrivit căruia ”poți să-i păcălești uneori pe toți și poți să-i păcălești mereu pe unii, dar nu poți să-i păcălești mereu pe toți.

Yuval Noah Harari – 21 lecții pentru secolul XXI (editura Polirom, 2018)

Luna aprilie a fiecărui an este o ”lună a păcălelilor”. Pentru că vremea este schimbătoare, oamenii nu se pot orienta după ce se întâmplă la exterior. Ba se îmbracă prea subțire, ba se îmbracă prea gros. La fiecare oră, energia se schimbă și oamenii se trezesc fie că transpiră, fie că dârdâie de frig.

Prin aceste variații rapide de temperatură și condiții meteorologice, Planeta Pământ ne învață să fim adaptabili, flexibili și mai ales, creativi în găsirea celor mai bune soluții, rapid aplicabile, de acomodare cu schimbătoarele sale condiții.

Viața în Realitatea 3D, cea pe care o acceptăm ca și consens general noi oamenii, este o continuă păcăleală. Sau dacă vreți să ne uităm diferit la ea, un antrenament continuu al posibilităților noastre.

În copilărie, suntem păcăliți cu povești și relatări polizate ale lumii, pentru a o accepta și a permite Sufletului nostru să rămână în corp.

Copiii mici sunt vulnerabili și sensibili, au legătura cu Sursa creatoare, cu Divinul intactă, simt toată răutatea și suferința conflictelor existente și sunt manipulați să le accepte prin mai multe mecanisme:

Povești despre bine și rău, despre familie și siguranța aparentă din cadrul grupului familial
Povești despre istoria lumii și despre prostiile pe care oamenii le fac în mod constant, îmbrăcate în explicații religioase sau culturale
Obiecte și jucării de distras atenția (jucării de plastic, reprezentări exagerate ale unor realități ale lumii – precum rățuștele de plastic galbene – ce nu există ca atare în natură, sau iepurașii de Paște cu fundițe și ouă în brațe – care justifică natura predatoare a oamenilor – ce fură ouăle păsărilor să le mănânce, dar îmbracă gestul în tabloul inofensiv al ilustrațiilor de Paște).
Mâncare cu efect de modificare a biochimiei corpului, spre excitație sau sedare, cu pierderea puterii corpului fizic și a clarității mentale – așa sunt dulciurile (toate produsele cu zahăr rafinat, adevărată otravă pentru concentrare, atenție și memorie), dar și făinoasele (carbohidrații), produse ce dau dependență mai mult decât heroina sau marijuana. Alături de multe băuturi carbogazoase, multe sosuri (ketch-up sau maioneza, muștar sau sosurile asiatice) și chiar mâncarea gătită, ca atare. Obișnuințele produse de alimentația complet denaturată a oamenilor păcălesc corpul omenesc să accepte toxine pe post de alimentație, cu prețul unor suferințe fizice uriașe.
Droguri și substanțe care modifică starea de conștiență – fumatul, alcoolul, substanțele etnobotanice. Chiar din fragedă pruncie copiii au acces la aceste substanțe prin intermediul părinților, care le consumă (mama, în timpul sarcinii, tatăl, în preajma copiilor) dar și prin experimentare directă, în multe situații
Ritualuri și repetarea unor comportamente considerate ”normale” sau ”morale” în cadrul culturii naționale a fiecăruia. Copiii sunt învățați să facă ceea ce fac părinții lor, pentru că ei învață prin imitare. Mesele familiale, ritualurile legate de școală, de serviciu, de sărbătoriri sau jeluiri ale familiei devin normalul și naturalul. Copii văd cum oamenii din jurul lor fac într-un fel, dau din mână într-un anume fel când intră în biserică sau templu, se îmbracă într-un anume fel, vorbesc într-un fel când sunt în casă și alt fel când ies în afara casei – copilul învață toate rolurile mamei și ale tatălui și începe să le interpreteze și el, în viața lui.

Treptat, orice copil este păcălit să nu mai fie EL, adică o prelungire a Sursei, o încorporare a Inocenței și Vieții și devine ROLURILE pe care le învață. Exact precum adulții din jurul lui.

În restul vieții, omul trăiește ca fiind aceste roluri.

Ca adulți, suntem păcăliți să trăim în roluri diferite – de profesionist, părinte, frate / soră, coleg sau colegă, partener sau asociat în diferite pacturi și angajamente.

Adulții sunt păcăliți să respecte fel și fel de contracte, scrise cu litere mici, pe care nu le citesc niciodată. Când află adevărul sunt deja legați prin complicațiile existenței economice și cu greu mai pot face ceva.

Păcălelile de 1 aprilie sunt naturalul vieții adulților. Ei trăiesc într-o continuă păcăleală, la serviciu sau acasă, în relațiile lor sau chiar în relația cu propriul lor corp. Se păcălesc continuu să accepte inacceptabilul și situații abuzive, fără proteste.

Când suferința existenței în vibrație joasă devine mare, apar crize.

Crize personale – de sănătate, profesionale, sociale, familiale, sau chiar morale  sau crize de grup și chiar globale – războaie și calamități naturale – inundații, cutremure, incendii, furtuni devastatoare sau crize financiare ori economice.

Crizele silesc oamenii să părăsească rolurile pe care le îndeplineau în societate (pe care au fost păcăliți sau manipulați să le îndeplinească) și să se întrebe – CE SE ÎNTÂMPLĂ, CU ADEVĂRAT, în viața lor – în realitatea 3D de pe Pământ?

Crizele sunt reale oportunități de trezire – de zguduire a teatrului păcălelilor.

Doar în timpul crizelor, păcălelile nu mai țin și încep să se vadă.

În crize chiar nu-i mai poți păcăli pe toți – foarte mulți apucă să se trezească și să vadă păpușarii și creatorii de povești și păcăleli.

Păcală și Tândală devin foarte vizibil în perioadele de criză.

Niciun om nu se caută cu adevărat pe Sine fără o criză.

În momente de aparentă pace și stabilitate ale lumii, cele mai multe ”crize de căutare” sunt individuale, prin problemele de sănătate.

Când oamenii intră în comportament ”de rutină” – merg la serviciu, acasă și se comportă moral, apar cele mai multe probleme de sănătate.

Am văzut cupluri care din cauza rutinei căsătoriei intră în stagnarea bine-cunoscută – el se îngrașă, chelește și începe să aibă hipertensiune, ea se îngrașă, devine acrită și nemulțumită de tot și de toate, critică și agresivă verbal. Între ei există un conflict verbal continuu, care se întrerupte doar de momentele în care lui sau ei le este rău și trebuie să oprească războiul între ei pentru a merge la medic.

Oamenilor nu le place stagnarea și rutina.

Corpurile noastre fizice, create de Divin, sunt menite să evolueze, la fel precum Sufletul care le locuiește, și care a venit pe pământ să experimenteze tot ce poate, pentru a-și descoperi potențialul.

RUTINA și așa-zisa STABILITATE a familiei, cu care am fost păcăliți de ”statul de drept”, și noi, mai ales de statul comunist, nu fac decât să oprească EVOLUȚIA inevitabilă și să mute conflictele din social în familial și personal.

CONFLICTELE, OBSTACOLELE, SUFERINȚELE, așa-numitul RĂU care există pe Pământ – reprezintă doar ”antrenorul” și imboldul spre evoluție.

RĂUL este partenerul BINELUI pentru realizarea Dinamicii Vieții și a Evoluției Sufletelor și corpurilor biologice ale oamenilor.

Marea păcăleală ce ne-a fost trasă peste ochi este legată de efortul de evitare a forțelor răului și categorisirea instinctelor omenești (explorare, nutriție și sex) ca fiind ”rele”.

Pentru a accepta Viața pe Pământ în realitatea 3D, oamenii sunt păcăliți în prima parte a vieții cu Spectacolul Lumii, în care regulile sunt fixe și uneori stupide, iar jocul este mereu același, an după an.

Sufletul este păcălit să rămână în corp omenesc, jucând piese de teatru absurd.

Funcție de cultura țării și religia dominantă, oamenii sunt învățați ritualuri ciudate – ba să stea în genunchi cu fundul în sus, ba să stea în picioare și să cânte aceleași cântece o viață întreagă, ba să meargă în jurul unor clădiri de mai multe ori, ba să se adune în aglomerări sufocante, să sărute tablouri și statui. Dacă te uiți detașat, din afară, la toate aceste comportamente despre care oamenii învață ”că trebuie”, realizezi că toți copiii care trăiesc în interiorul oamenilor continuă să se joace jocurile învățată la începutul vieții.

Viața în Realitatea 3D este o mare păcăleală.

Să mergi la școală este cea mai mare păcăleală din toate. Sistemul modern de educație este un sistem de manipulare subtilă și puternică a oamenilor. Doar așa pot fi convinse spirite libere și Suflete Luminoase să accepte comportamente iraționale și auto-dăunătoare.

Oamenii sunt învățați să se auto-saboteze continuu și să devină răi.

Asta învață sistemul educațional. Cum să devii, în mod practic, rău și egoist, și sub explicații aparent morale, să faci rău și celor din jur, astfel încât nimănui să nu-i fie bine.

RĂUL este introdus în joc în mod subtil, sub explicația evitării lui. Dar astfel devine o parte componentă, deși ”sub acoperire” al jocului.

Cei mai mulți suntem păcăliți mult timp de acest lucru. Exact cum a spus Abraham Lincoln, despre democrație. ”Obligativitatea” învățământului ne transformă în roboți și răul își găsește locul oportun de a se strecura în viețile noastre.

Cele mai bune în integrarea acestei lecții sunt femeile.

De foarte devreme, fetițele sunt învățate câteva reguli fundamentale, de mamele lor și ajung să le încorporeze rapid: cum să-i manipuleze pe ceilalți cu hrana, cu alimentele și cu perceptele morale (oferirea sau refuzul sexualității).

Fetele și femeile sunt mai neputincioase fizic decât băieții. Nu-i pot convinge cu forța sau bătaia să facă ceva anume. Dar au posibilitățile lor secrete de a manipula lumea: alimentația, sexualitatea și creșterea copiilor.

Prin aceste instrumente, femeile reușesc să facă ce doresc cu lumea din jur.

Sau, de multe ori, femeile fac ceea ce sunt păcălite să facă – cu lumea din jur. Pentru că ele sunt păcălite și la rândul lor, păcălesc.

Femeile au aceleași dorințe intime: iubire, siguranță, reproducere (copii și creșterea copiilor).

Sunt păcălite să accepte căsnicia ca singurul ”contract” social ce le poate oferi ceea ce doresc. Și în numele acestui joc numit căsătorie, acceptă situații abuzive și prezența răului în viața, pe care îl transmit ulterior, subtil, copiilor lor, în asociere cu sistemul de educație.

Pe pământ, femeile sunt Creatoarele / Țesătoarele realității pe care o vedem în jurul nostru.

Prin ceea ce fac, fiecare dintre ele, femeile mențin situația lumii, pentru că își educă copiii și acceptă să participe la sistemele care le manipulează copii – sistemul de sănătate, sistemul educațional și sistemul economic / financiar.

Femeile sunt mai ușor păcălite să devină gardienii lumii și apoi își păcălesc cu multă ușurință copiii să accepte prizonieratul realității 3D (în numele iubirii și maternității). Apoi, mai greu dar totuși reușesc să o facă, își țin și partenerii în același prizonierat.

De când am deschis ochii mi-a venit greu să văd realitatea păcălelii 3D, cu atât mai mult cu cât sunt femeie și am descoperit în mine tot ceea ce am văzut în jurul meu – umbrele și luminile, răul și binele, manipularea și loialitatea, minciunea și adevărul.

Judecata și moralitatea poveștii culturale în care am crescut m-a făcut să mă rușinez zeci de ani de toate părțile mele ”întunecate” pe care am încercat să le ascund. De câte ori am devenit agresorul, fără voie sau cu voie, al celor din jur, m-am auto-blamat și auto-condamnat.

Dar mereu m-am întrebat: ce m-a făcut să mă comport în felul în care am făcut-o? De ce am făcut ”rău” celorlalți?

Mulți ani nu am găsit răspunsuri la întrebările mele.

Am trăit în stare de frustrare și furie zeci de ani, întrucât conflictele interioare se regăseau în realitatea exterioară și non-sensul părea că reprezintă explicația haosului din jurul meu.

Am văzut foarte clar și evident PĂCĂLEALA din REALITATEA 3D

Am identificat minciunile și păcălelile părinților, educatorilor, medicilor, autorităților economice și politice din jurul meu.

Oricât am încercat și mi-am propus, am devenit victima păcălelilor celor din jur aproape în fiecare zi. Constatam seara cum ”am căzut în capcană” iar și iar – am fost forțată să renunț la mine, să ofer din timpul meu altora și să-mi consider propriile nevoi mai puțin importante și nevoile altora, ca fiind predominante.

M-am păcălit eu singură pe mine în toate felurile cu putință. Cu toate poveștile pe care le-a spus mintea mea și justificările date diferitelor decizii, alegeri sau comportamente.

Am realizat cum trăiesc atât de natural în păcăleală, de parcă 1 aprilie era o realitate eternă.

Abraham Lincoln nu avea dreptate.

Am trăit cum pot fi toți păcăliți, tot timpul, fără ca măcar vreunul să aibă putere să facă ceva.

Chiar atât de puternică este puterea de Materializare a Întunericului. Și Măiestria sa în conducerea acestei lumi în care trăim.

Întregul rechizitoriu oferit mai sus pare o uriașă judecată a Vieții noastre, așa cum este pe Pământ, în prezent.

Și chiar așa se vede cu ochii celor care trec prin Crize personale sau globale.

Nedreptatea, conflictul, păcăleala, neadevărul acceptat și împletit cu fragmente de adevăr – atât de știință cât și de religie, manipularea prin mass-media și înșelarea pe față – obișnuită și normală în comunism, dar persistentă și în așa-zisa societate democratică și liberă – toate sunt evidente când ai răgaz să stai, să te odihnești, să te oprești din alergătura la care te împinge socialul și să revezi lumea din jur CU OCHI DE ADULT.

ADULTUL poate alege să lase poveștile care i s-au spus deoparte.

Și să se uite la lume așa cum este.

Poate alege să lase și judecata de o parte.

Să nu mai privească părțile diferite ale lumii ca fiind conflictuale.

Ci să vadă ceea ce este, așa cum este.

Planeta noastră minunată, cu Natura ce știe să se auto-echilibreze, folosește atât puterea Întunericului, a Nopții, cât și hrănirea Luminii, a Soarelui și a zilei.

Cele două forțe aparent opuse, ce domină viața biologică pe Pământ, se regăsesc și în corpul nostru biologic. Avem nevoie de somn, să ne odihnim, pe noapte și avem nevoie de activitate și mișcare, pe ziuă.

Spiritul nostru imită nevoia corpului biologic și caută lumina, evitând întunericul. Dar lumina și întunericul sunt în interiorul corpului, în energia Spiritului și în jocul în care este prins Sufletul.

Întunericul NU este Rău. La fel cum Lumina nu este neapărat Bună. Pentru corpul biologic este o realitate biologică. Fără lumină, nu este hrănire. La un nivel, este un adevăr.

Dar dacă prelungim acest percept biologic în lumea Sufletului – Spiritului – începem exagerările.

Întunericul NU ESTE RĂUL. Lumina NU ESTE BINELE.

Întunericul și Lumina, forțele de vibrație joasă și forțele de vibrație înaltă sunt ALIAȚI și PARTENERI în Jocul de Evoluție al Universului.

Fiecare dintre aceste forțe contribuie la modelarea realității.

Ispitele răului forțează oamenii să-și descopere resurse pe care altfel nu le-ar accesa.

Dacă oamenii nu sunt puși la zid, FORȚAȚI până aproape de moartea fizică, nu accesează abilități creatoare și posibilități Sufletești și Spirituale interioare.

Părintele Arsenie Papacioc nu ar fi devenit duhovnicul desăvârșit și creștinul model ce a fost în ultima parte a vieții, fără cei 14 ani de temniță comunistă de la Aiud. Dacă nu ar fi supraviețuit fizic unor încercări teoretic imposibile pentru corpul biologic, părintele nu ar fi aflat DIRECT de puterea Credinței. Fără mâncare zile întregi, în frig, întuneric, neputință și deznădejde, părintele Arsenie a supraviețuit. Și a ajutat și alți oameni să supraviețuiască. După ce a ieșit din închisoare, a văzut cu alți ochi păcălelile omenești și conflictele familiale și sociale. Și a putut să sfătuiască cu blândețe și multă iubire oamenii, prinși în jocurile lor copilărești, pentru a-i trezi la realitatea la care fusese și el trezit, în mod brutal și agresiv. Părintele Arsenie Papacioc a trăit realitatea IERTĂRII torționarilor.

Pentru el, toți oamenii erau ”frații lui”. Chiar și cei care l-au chinuit și supus unor suferințe fizice inimaginabile.

Sufletul omenesc își înțelege și trăiește mai bine Lumina atunci când Întunericul din jur este mai profund.

Acesta este un Adevăr Universal și viața pe pământ îl respectă la toate nivelele.

Cei mai înțelepți oameni ai lumii se descoperă ca Lumină după ce trec dincolo de poveștile realității 3D. După ce suferințele fizice ale corpului, suferințele morale ale spiritului și suferințele tip confuzie ale Sufletului sunt trăite complet, intens și deplin, apoi sunt eliberate și lăsate să treacă, precum valurile mării, Lumina este tot ce rămâne.

Pentru că ființele umane nu sunt altceva decât LUMINA PURĂ

În spatele păcălelilor, manipulărilor, dramelor și telenovelelor, oamenii se descoperă ca Lumină, dacă perseverează în căutare și își ascultă îndrumarea interioară.

Adevărul este că nu trebuie să mergem spre lumină. Pentru că suntem Lumină. Deci oricum nu contează încotro mergem. Important este să descoperim CINE SUNTEM, indiferent de direcția în care mergem.

Îngerii, aspectele de lumină ale Lumii încearcă să ghideze oamenilor și să le șoptească delicat la ureche ce au de făcut, pentru ca ei să țină Calea cu inimă a vieții. Dar oamenii sunt atât de prinși în păcălelile și manipulările vieții 3D încât nu îi aud și nu văd semnele.

De aceea, îngerii mai recurg la demoni, entități ale întunericului, care le sunt parteneri în joc. ȘI demonii vin și lucrează cu instrumentele lor – lovituri, incidente, boli, crize.

Oamenii se trezesc și încep să audă mai bine îngerii.

Parteneriatul chiar funcționează.

Acest lucru este păcăleala supremă. Conflictul dintre bine și rău este o mare păcăleală.

CELE DOUĂ PĂRȚI AU FOST ȘI SUNT PARTENERE în evoluția vieții.

Cele două părți există în noi și ne împiedică să stagnăm, să ne oprim din evoluție.

Cele două părți există în lume pentru a dinamiza lucrurile și a oferi experiențe interesante.

Vom trăi vremuri provocatoare.

Cu limitarea libertăților individuale, personale, cu abuzuri la tot ce prețuim ca drag și sfânt (probabil vom fi forțați să acceptăm vaccinuri sau tratamente fizice ”în numele binelui colectiv” – sau probabil vom fi amenințați cu tăierea resurselor alimentare sau de comunicare electronica – suntem foarte manipulabili și dependenți de prea multe, ca să nu fie simplu pentru forțele lumii să facă ce doresc cu noi).

În schimb, în același timp, avem oportunitatea de a ne conecta cu noi înșine mai bine și mai profund ca niciodată. Avem ocazia să constatăm cât de legați suntem de Natura din jur. Și putem să ne re-descoperim puterile de mult uitate – telepatia, comunicarea fără cuvinte, clarviziunea și puterile celui de-al treilea ochi, clarsimțurile și puterea Intenției, co-creația împreună cu forțele lumii și multe altele.

Avem și amenințări, dar și oportunități în egală măsură.

Aceasta este realitatea, dincolo de păcăleli și minciuni.

Viața este un joc ce poate fi scris și rescris în multe feluri.

Femeile acestei lumi, Creatoare și Imaginative desăvârșite se pot trezi și rescrie poveștile lumii.

Puterea Femininului Sacru și Creativ se poate reactiva, în momente de mari crize și amenințări. Abilitățile feminine ale lumii pot ieși de sub dominația tip militarist și polițienesc a prezentului.

Dincolo de păcăleli și povești, dincolo de 1 aprilie care este repetat zilnic în viețile noastre, Viața pe pământ poate fi rescrisă și rețesută în chiar structura ei fundamentală.

A fost odată ca niciodată – că dacă n-ar fi nu s-ar povesti.

A fost un grup de făpturi de lumină, care au dorit să afle ce sunt în stare să facă.

Au inventat un joc în care s-au îmbrăcat în haine de întuneric și au început jocul de-a v-ați ascunselea. Acest joc a devenit favoritul lor. Multe se ascundeau, și una dintre ele trebuia să le găsească pe rând, în diferitele lor ascunzători. În măiestria jocului – unele lumini au devenit atât de abile, încât au și uitat că s-au ascuns. Noroc de căutătorul care știa cum erau, că le mai găsea și le trăgea afară din ascunzătoare.

După ce s-au jucat milioane de ani de-a v-ați ascunselea, luminile s-au cam plictisit de joc.

Și s-au gândit să inventeze unul nou. Dar care trebuia să fie la fel de palpitant și interesant, care să le pună în dificultate, să învețe lucruri noi.

ȘI împreună, au decis să se joace de-a Co-creatorii. De-a Programatorii de Jocuri Virtuale.

Așa a luat naștere Multiversul.

Și Viața chiar a devenit interesantă.

O altă poveste?

O păcăleală?

O realitate alternativă?

Fiecare poate alege ce simte că se potrivește mai bine.

Când ȘTII că ești Lumină și nimic altceva decât Lumina, când ai experimentat iubirea de sine, când știi că totul este bine așa cum este, cât de rău și urât pare la prima vedere, când ai încredere în puterea Vieții și în călăuzirea sa – devii liniștit.

Mintea tace. Inima este liniștită. Ești în locul de Neutralitate în care totul se vede în echilibru.

Și doar trăiești ACUM ȘI AICI.

Cu iubire tuturor, din inima mea liniștită, care este inima calmă a lumii,

Prietena voastră de suflet,

Zyanna Orinda

Sursa: centrulnatura.ro

Ti-a placut articolul?

Comentarii