Liderii europeni au reacţionat miercuri în faţa ameninţărilor reprezentate de un posibil nou val al crizei, cu epicentrul în Grecia
Preşedintele Traian Băsescu vorbeşte joi seara la TVR despre cum vor
şefii de state de pe bătrânul continent să-şi salveze ţările din faţa
crizei.
"E depăşirea unui moment critic, fără să putem spune
că s-a depăşit criza, iar această restructurare a datoriilor permite
Greciei să-şi continue programele de realizare a echilibrelor
macroeconomice. S-a depăşit un moment extrem de riscant, iar Grecia are
perspectiva redresării prin efort propriu."
Este clar că soluţia
pentru Grecia a fost găsită în primul rând datorită băncilor, care au
acceptat o implicare a sectorului privat mult mai mult decât ar fi dorit
acum o lună. Băncile acceptaseră restructurarea a 40% din datoria
băncilor, peste noapte s-a ajuns la 50%, doamna Merkel şi-ar fi dorit
60%. Ea a fost prima care a spus că trebuie implicat şi sectorul privat.
Oricum Germania e cel mai mare plătitor.
Datoriile
scadente pe care le avea Grecia în perioada următoare au suferit două
operaţiuni: una, datoriile imediate se ridicau la circa 100 de miliarde
de euro, ele vor fi reeşalonate pentru 20 de ani, 15 ani, nu ştiu, nu la
dobânda care este percepută Greciei, ci la dobânda zonei euro, care
este 1,5 procente, nu 15 cât este perceput euro.
Grecia nu e
iertată, ci ajutată. Este clar că nu este o soluţie morală, dar ce este
moral în faţa unei crize, decât să produci un dezastru al zonei euro şi
al întregii Europe. Ne-ar afecta şi pe noi, economia noastră ar fi
foarte afectată dacă se produce derapajul Greciei.
Băncile vor
încerca să-şi recupereze parte din pierdere. De aceea una din măsuri
este capitalizarea băncilor, vorbim de 109 miliarde de euro, băncile
care au avut un număr mai mare de obligaţiuni de stat greceşti scadente
acum vor apela la aceşti bani. Pe de altă parte nu exclud posibilitatea
că băncile aflate în această situaţie să încerce o luptă şi în zona
dobânzilor. Eu m-am temut de reducerea masivă a fluxurilor de capital
spre piaţa românească.
BNR exercită o supraveghere a băncilor
greceşti din România, nu sunt semnale că s-ar fi produs retrageri masive
de capital. Nouă ne-a fost teamă de o eventuală evoluţie negativă şi am
dorit să ne asigurăm într-un fel sau altul.
Pe toţi ne afectează
austeritatea, în mod deosebit în zona creşterii, mai ales atunci când ea
e susţinută pe consum. Nici nu se poate merge înainte pe ideea
creşterii datoriilor statului. Împrumuturile grevează tot mai mult
proiectele de dezvoltare.