Se pregătea un tun de 1.300 de hectare? DNA Constanţa a reţinut două persoane

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa efectuează cercetări penale faţă de inculpaţii

ŞTEFANCO RĂZVAN, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de tentativă la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, uz de fals, participaţie improprie la fals intelectual şi fals în declaraţii (trei infracţiuni)
GHEORGHE SILVIEA, în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile de mărturie mincinoasă şi tentativă la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave
şi faţă de învinuitul ŞTEFANCO ROMICĂ (tatăl lui Ştefanco Răzvan) în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de complicitate la tentativă la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave

Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori au rezultat următoarele:
La data de 20 aprilie 2011, inculpatul Ştefanco Răzvan a introdus pe rolul Tribunalului Constanţa trei acţiuni în revendicare în contradictoriu cu autorităţile locale din comuna Agigea, oraşul Eforie şi municipiul Mangalia, pentru suprafeţe de teren de aproximativ 1.300 hectare situate in localităţile menţionate. În încercarea de a-i induce în eroare pe judecători şi pentru a obţine recunoaşterea dreptului de proprietate asupra terenurilor, inculpatul a folosit certificate de moştenitor falsificate.
În acest sens, în zilele de 25 august şi 12 septembrie 2008, inculpatul Ştefanco Răzvan a formulat trei cereri la Arhivele Naţionale – Serviciul Judeţean Constanţa prin care a solicitat emiterea unor extrase din registrele acestei instituţii, declarând de fiecare dată, în mod mincinos, că este strănepotul unor persoane decedate care au deţinut suprafeţe mari de teren pe raza judeţului Constanţa.
Având în vedere că extrasele au fost emise pe numele lui Ştefanco Romică, tatăl inculpatului Ştefanco Răzvan, acesta din urma a obţinut, la data de 10 august 2009, prin procură autentificată, dreptul de reprezentare în vederea dezbaterii succesiunii, în condiţiile în care cunoştea că nu era succesorul de drept al proprietarilor de teren decedaţi.
Folosind procura, la data de 2 octombrie 2010, inculpatul Ştefanco Răzvan, în calitate de mandatar al tatălui său, a formulat două cereri pentru deschiderea procedurii succesorale notariale. În cadrul acestei proceduri, inculpatul Ştefanco Răzvan a depus între altele, două certificate de deces falsificate. Astfel, s-a încercat crearea, în mod fraudulos, a unei legături de rudenie între învinuit şi defuncţii ale căror terenuri erau revendicate.
În cadrul procedurii succesorale notariale, inculpata Gheorghe Silviea a dat declaraţii mincinoase, în calitate de martor, servind interesele lui Ştefanco Răzvan. În baza înscrisurilor falsificate şi a declaraţiilor martorului Gheorghe Silviea, biroul notarial a emis două certificate din care rezultă că Ştefanco Romică este unicul moştenitor îndreptăţit la obţinerea terenurilor în suprafaţă de 1.300 de hectare.
La data de 26 august 2011, inculpatul Ştefanco Răzvan a cesionat inculpatei Gheorghe Silviea cota de ½ din drepturile sale asupra terenurilor. Ca urmare, aceasta a solicitat introducerea sa în procesul de revendicare a terenurilor.
Unul dintre cele trei procese de revendicare a fost soluţionat în mod definitiv şi irevocabil, prin respingerea cererii formulate Ştefanco Răzvan, în timp ce celelalte două sunt încă pe rolul instanţelor.

Terenurile revendicate de către inculpaţi sunt evaluate la valori de minimum 3 milioane de euro, în ipoteza în care acestea sunt terenuri extravilane nelotizabile, respectiv de minimum 12,5 milioane de euro, în ipoteza în care acestea sunt terenuri extravilane lotizabile.

Inculpaţilor Ştefanco Răzvan, Gheorghe Silviea şi învinuitului Ştefanco Romică li s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală.

La data de 16 februarie 2013, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea inculpaţilor Ştefanco Răzvan şi Gheorghe Silviea pentru 24 de ore, urmând a fi prezentaţi la Tribunalul Constanţa cu propunere de arestare preventivă pe o perioadă de 29 de zile.

Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.