Primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu „Nu doresc ca Timişoara să decadă într-un gen de Constanţa“

Timişoara are peste 14.500 de imobile istorice în trei cartiere, majoritatea aflându-se într-o stare avansată de degradare, în timp ce zeci de clădiri istorice din zona centrală au fost cumpărate de romi, de multe ori vecinii acestora acuzându-i că îi determină să le vândă prin ameninţări. Clădirile istorice se regăsesc în cartierele Cetate, Iosefin şi Fabric. Primăria Timişoara a început, în 2006, împreună cu Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ), un proiect de reabilitare a acestor construcţii, prin care au fost renovate patru clădiri şi parţial o a cincea şi a fost oferită consiliere gratuită privind modul corect de renovare unui număr de aproximativ 5.000 de locatari. Alte clădiri istorice situate în centrul Timişoarei au fost reabilitate cu sprijinul unor companii cu care Consiliul Local a încheiat parteneriate. La începutul acestei săptămâni, au fost începute lucrările de renovare la Vicariatul Sârbesc, care vor costa 2,14 milioane de lei, banii fiind asiguraţi de un producător de bere şi Episcopia Ortodoxă Sârbă Timişoara. Primarul Gheorghe Ciuhandu a anunţat cu această ocazie că anul viitor va începe şi reabilitarea imobilului în care funcţionează Liceul Teoretic "Nikolaus Lenau", cu sprijin din partea Guvernului german, iar apoi vor fi renovate Colegiul Naţional "C.D. Loga" şi Liceul "Jean Louis Calderon". Toate cele trei licee funcţionează în clădiri istorice.

Conform unor documente elaborate în 2006 de GTZ, în Timişoara peste 50 la sută din clădirile istorice se aflau "într-o stare avansată de degradare şi doar 10 la sută dintre acestea erau reabilitate". Dintre acestea, 150 de imobile necesită intervenţie imediată. În anul 2009, reprezentanţii Primăriei Timişoara au încheiat un acord de finanţare cu banca germană de stat Kreditanstalt fur Wiederaufbau (KfW) în valoare de cinci milioane de euro. Din această sumă, trei milioane de euro reprezintă un împrumut pe termen de 30 de ani, cu o perioadă de graţie de zece ani şi o dobândă de doi la sută, iar două milioane de euro reprezintă grant. Potrivit reprezentanţilor Primăriei Timişoara, proiectul va fi pus în practică la sfârşitul acestui an şi presupune acordarea unui împrumut preferenţial către asociaţiile de locatari din clădirile istorice pentru reabilitarea acestora, banii urmând să fie rambursaţi Primăriei după o perioadă de aproximativ zece ani. Cu ajutorul acestui proiect vor mai fi reabilitate între 200 şi 300 de clădiri din municipiu. Una dintre cele mai mari probleme ale acestor imobile o reprezintă faţada, de multe ori bucăţi de tencuială desprinzându-se şi căzând pe maşini. Una dintre clădirile care se află în această situaţie este în centrul oraşului şi adăposteşte şi sediul PNŢCD Timiş, al cărui preşedinte este primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu. Proprietarii au fost somaţi de mai multe ori, încă din 2009, să repare faţada. Sediul PNL Timiş se află pe aceeaşi stradă cu cel al PNŢCD Timiş, într-o altă clădire a cărei faţadă este degradată. Liberalii au adunat bani în urmă cu doi ani pentru a executa un proiect de renovare a clădirii, însă lucrările de reabilitare nu au început nici în acest an. În Timişoara există de doi ani o hotărâre de Consiliu Local care prevede obligativitatea proprietarilor de a renova faţadele, însă până acum au fost acordate foarte puţine amenzi. O altă clădire reprezentativă în ceea ce priveşte situaţia imobilelor istorice din Timişoara este Policlinica Spitalului de Copii "Luis Ţurcanu". O posibilă cauză a degradării imobilelor din Timişoara o reprezintă şi procesele de retrocedare. Un număr exact al acestora este dificil de dat, deoarece acestea se află la diferite instanţe, uneori chiar şi în alte judeţe. Însă actualii proprietari din imobilele istorice aflate în litigiu, uneori chiar şi de zece ani, nu le reabilitează şi nici nu pot împrumuta bani pentru aceste lucrări pe perioada proceselor.

Pe de altă parte, câteva zeci de clădiri istorice din centrul municipiului sunt în proprietatea unor familii de romi. Potrivit locatarilor din aceste zone, romii au cumpărat iniţial un singur apartament, iar apoi, prin ameninţări sau diferite şicane, au determinat familiile rămase în clădire să vândă sub preţul pieţei. Recent, chiar prefectul de Timiş, Mircea Băcală, a afirmat că a intrat în conflict cu un clan de romi după ce unul din membrii familiei l-a anunţat că nu îşi va mai putea parca maşina într-un garaj situat în curtea unui imobil achiziţionat de ei şi care a fost acordat Instituţiei Prefectului Timiş prin Hotărâre de Guvern. La rândul său, primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, a spus că a făcut, de-a lungul anilor, anchete interne în Primărie, deoarece avea plângeri că unii funcţionari au ajutat romii să intre în proprietatea unor imobile istorice din municipiu, însă a afirmat că nu a obţinut niciodată suficiente dovezi pentru a-i sancţiona pe aceşti funcţionari.

În schimb, Ciuhandu a afirmat că "foarte multe falsuri" în acte au fost făcute de funcţionarii de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, chiar cu complicitatea unor notari. El a declarat că au fost cazuri în care unii funcţionari din Primărie şi-au dat demisia deoarece existau informaţii că aceştia furnizau diferite date romilor pentru ca aceştia să poată deveni proprietari în imobile istorice. Ciuhandu a susţinut că, în trecut, a fost ameninţat pentru a nu pune în aplicare dispoziţiile de demolare, însă nu a cedat presiunilor, chiar dacă, în 2001, prefectul de atunci a intervenit ca să nu demoleze "o casă ţigănească". "Primăria a acţionat în instanţă şi a pus în aplicare sentinţele obţinute, cu orice risc. În 2001, chiar prefectul de atunci a intervenit pentru ca Primăria să nu demoleze o casă ţigănească. Nu mai spun de ameninţările pe care le-am primit şi Procuratura nu s-a sesizat. Eu am fost supus unor presiuni, dar cu toate acestea eu am mers înainte şi am pus şi o să pun în continuare în aplicare sentinţele judecătoreşti. Din punctul ăsta de vedere noi, ca Primărie, ne-am făcut datoria în mai mare măsură decât alţii care au închis un ochi sau chiar au optat să muşamalizeze lucrurile", a declarat primarul Timişoarei. El a spus că a avut discuţii cu reprezentanţii Jandarmeriei, ai Poliţiei şi ai Poliţiei Locale, însă nu neapărat din cauza problemelor pe care romii le fac locatarilor din imobilele monument istoric sau din cauza nunţilor care au loc vara în zona centrală a Timişoarei. "Nu am făcut un grup de lucru pentru a-i verifica în special pe ăştia. Deci este o problemă care derivă din respectarea generală a legilor şi a siguranţei publice pe teritoriul oraşului. Şi de aceea am avut discuţii şi cu Jandarmeria şi cu Poliţia Locală şi cu Poliţia Naţională şi ne întâlnim periodic ca să analizăm diverse situaţii care s-au creat în oraş. Pentru că nu doresc ca Timişoara să decadă într-un gen de Craiova, sau Constanţa, sau Bucureşti unde confruntările sunt la ordinea zilei. Şi problema asta nu e generată doar de situaţia romilor. Nu am avut această paranoia, trebuie să fim pregătiţi pentru orice situaţie", a afirmat Ciuhandu.

Pe de altă parte, Inspectoratul de Poliţie Timiş nu are o statistică legată de cazurile în care proprietarii de apartamente în imobile istorice sunt şicanaţi de vecinii de etnie romă pentru a-i determina să vândă proprietăţile la preţuri sub nivelul pieţei. Reprezentanţii IPJ Timiş au afirmat că în rapoartele poliţiştilor nu apare etnia celor reclamaţi. Însă aceştia au precizat că în primele nouă luni ale anului 2011 au fost întocmite de poliţiştii Secţiei 1 din Timişoara (pe raza căreia se află cele mai multe imobile istorice) peste 200 de dosare privind agresarea unor persoane. Poliţiştii estimează că 10 la sută dintre acestea se referă la conflicte între vecinii din imobilele istorice. Noua Dreaptă organizează, de câţiva ani, manifestări împotriva "mafiei imobiliare ţigăneşti" la care participă câteva zeci de persoane, membri ai acestei organizaţii, dar şi proprietari din imobilele în care locuiesc şi familii de romi. Conform reprezentanţilor Noua Dreaptă, după ce deţin în totalitate un imobil, familiile de romi îl renovează adăugând diferite elemente arhitectonice noi cum ar fi turnuri sau termopane, interzise atât de lege, cât şi de hotărâri ale Consiliului Local Timişoara.

Sursa: