Preşedintele României, Klaus Iohannis, a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de necontituționalitate. Ce act normativ este vizat de sesizare

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a trimis Curţii Constituţionale joi, 13 decembrie a.c., o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, transmite Administrația Prezidențială. 

Vă prezentăm textul integral al sesizării:

”În temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, formulez următoarea

SESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii

La data de 5 decembrie 2018, Parlamentul României a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii.

Ţinând cont de faptul că forma legii transmise la promulgare este una ulterioară procedurii de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 63/2018 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 201 din 06 martie 2018) şi având în vedere faptul că Parlamentul a adoptat o serie de reglementări care excedează limitelor cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României şi care sunt contrare şi deciziei menţionate, considerăm că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 77 alin. (2) şi ale art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie, pentru motivele prezentate în continuare.

La data de 4 ianuarie 2018, Preşedintele României a formulat o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, solicitând instanţei constituţionale să constate că Parlamentul a adoptat această lege cu nerespectarea dispoziţiilor privind limitele reexaminării, aşa cum acestea sunt prevăzute de art. 77 alin. (2) din Constituţie, precum şi cele ale art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală referitoare la calitatea legii.

Ca urmare a pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 63 din 13 februarie 2018, după parcurgerea procedurilor legislative parlamentare, Parlamentul a adoptat Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii în forma dedusă controlului Curţii Constituţionale prin prezenta sesizare.

Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 63/2018, că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 este, în ansamblul său, neconstituţională şi că se impune reluarea procedurii de dezbatere a cererii de reexaminare, în condiţiile şi limitele fixate de art. 77 alin. (2) din Constituţie. Potrivit paragrafului 49 din această decizie, "limitele cererii de reexaminare au fost depăşite în privinţa art. I pct. 9, 11, 14, 19, 20, 21, 23-25 şi 31, în timp ce art. I pct. 27 sau pct. 29 şi art. III din legea adoptată în prima fază au fost eliminate, deşi cererea de reexaminare nu le-a vizat."

Totodată, Curtea Constituţională a constatat că, practic, prin conţinutul normativ al legii criticate Parlamentul s-a comportat ca şi când nu ar fi fost în procedura de reexaminare a legii, ci în procedura obişnuită/comună şi, prin urmare, dispoziţiile art. 77 alin. (2) din Constituţie au fost încălcate.

Aşadar, Decizia Curţii Constituţionale nr. 63/2018 a avut ca efect redeschiderea procedurii de reexaminare a legii de către Parlament pentru punerea de acord a prevederilor neconstituţionale cu decizia instanţei constituţionale în temeiul art. 147 alin. (2) din Constituţie. Potrivit jurisprudenţei sale constante (a se vedea Decizia nr. 1.177 din 12 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 20 decembrie 2007, Deciziile nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 11 august 2010, sau Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 146 din 15 februarie 2018 şi Decizia nr. 61/2018 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 204 din 06 martie 2018) Curtea Constituţională a statuat că, în cadrul acestei proceduri, Parlamentul poate modifica şi alte prevederi legale numai dacă acestea se găsesc într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate ca fiind neconstituţionale, pentru a asigura caracterul unitar al reglementării şi, în măsura în care se impune, va recorela celelalte dispoziţii ale legii ca operaţiune de tehnică legislativă, fără a putea aduce alte modificări de substanţă legii în cauză.

În cazul de faţă, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 63/2018, Parlamentul, din nou, a eliminat unele texte şi a operat modificări, fără ca acestea să fi făcut obiectul cererii de reexaminare şi, în mod evident, contrar soluţiei dispuse de către instanţa constituţională. Examinând legea adoptată de Camera decizională, Senatul, reiese că anumite texte din legea criticată au fost eliminate, iar altele nu au legătură cu observaţiile formulate de Preşedintele României prin cererea de reexaminare.

Astfel, observăm că intervenţia legislativă de la art. I pct. 17 din legea dedusă controlului de constituţionalitate vizează extinderea perioadei până la care şcolile doctorale se consideră a fi acreditate, respectiv de la data de 1 octombrie 2019 până la data de 1 octombrie 2020. Or, în această situaţie, Parlamentul nu avea deschisă calea reexaminării acestei dispoziţii, întrucât aceasta nu a făcut obiectul cererii de reexaminare. În privinţa dispoziţiilor acestui punct 17 (fostul pct. 31 din legea adoptată în prima fază şi din legea adoptată după cererea de reexaminare a Preşedintelui României) Curtea Constituţională a stabilit expres că limitele cererii de reexaminare au fost depăşite şi, prin urmare, acestea nu puteau face obiectul unei modificări.

Totodată, prin adăugarea art. III în legea supusă controlului de constituţionalitate, Parlamentul a depăşit limitele cererii de reexaminare, întrucât legea adoptată în primă fază conţinea doar două articole, art. I şi II.

De asemenea, învederăm faptul că din legea criticată lipsesc dispoziţiile cuprinse la art. I pct. 27 şi 29, astfel cum erau prevăzute acestea în legea adoptată în prima fază, aceasta neavând nicio legătură cu solicitările de reexaminare ale Preşedintelui României. Subliniem că eliminarea acestor dispoziţii a fost stabilită în mod expres ca fiind neconstituţională de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 63/2018, potrivit paragrafului 49.

Prin urmare, în cazul de faţă, ca efect al depăşirii de către Parlament a limitelor reexaminării, norma criticată încalcă atât dispoziţiile art. 77 alin. (2) cât şi pe cele ale art. 147 alin. (2) din Constituţie. Mai mult decât atât, considerăm că, în acest mod, legea a fost adoptată cu ignorarea celor statuate prin Decizia nr. 63/2018 şi prin jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, înfrângând în acest mod voinţa instanţei de contencios constituţional. Astfel, legea s-a adoptat prin înlăturarea efectului deciziei instanţei constituţionale, care este unul obligatoriu, inclusiv pentru legiuitor. Considerentele şi dispoziţiile obligatorii ale deciziilor Curţii Constituţionale se impun cu aceeaşi forţă juridică tuturor subiectelor de drept.

De aceea, ţinând cont de aceste argumente, cât şi de cele anterior expuse, considerăm că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituţie. Cu toate că instanţa constituţională a soluţionat obiecţia de neconstituţionalitate cu o decizie de constatare în ansamblu a neconstituţionalităţii legii criticate, aceasta a impus reluarea procedurii de dezbatere a cererii de reexaminare, în condiţiile şi limitele fixate de art. 77 alin. (2). În cazul de faţă, legea criticată s-a adoptat nu numai cu nesocotirea celor statuate prin Decizia nr. 63/2018, dar s-au depăşit din nou limitele reexaminării. Ca efect al acestei decizii, considerăm că Parlamentul a dobândit dreptul de a reexamina şi dezbate legea de două ori ca urmare a solicitării Preşedintelui României.

În acest mod, se poate crea o situaţie absurdă, susceptibilă de abuz, în care Parlamentul dobândeşte dreptul de a reexamina aceeaşi lege în mod repetat, în timp ce Preşedintele României are, în temeiul art. 77 alin. (2), dreptul de a solicita reexaminarea unei legi o singură dată. De aceea, considerăm că este esenţial, în vederea păstrării echilibrului constituţional, ca instanţa constituţională să procedeze la soluţionarea definitivă a acestei situaţii şi să constate neconstituţionalitatea acestei legi în ansamblu, fără posibilitatea Parlamentului de a o mai reexamina.

În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că prevederile Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii sunt neconstituţionale, în ansamblu” - se arată în documentu, transmis Curții Constituționale.