Percheziții pentru destructurarea unui grup infractional organizat. Suspecții exploatau tinere și la Constanța (document)

Astăzi, 06 iunie, peste 200 de poliţisti ai Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au efectuat 57 de percheziţii domiciliare pe raza municipiului București şi a judeţelor Ilfov şi Giurgiu într-o cauză în care sunt cercetaţi mai mulți suspecți, vizând destructurarea unui grup infractional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc, trafic de persoane, proxenetism, trafic de influență, trafic de persoane, trafic de minori,  înșelăciune, influențarea declarațiilor, cumpărare de influență, dare de mită, informează DIICOT.
 
Din datele şi probele administrate în cauză, din 2017 şi până în prezent a rezultat presupunerea rezonabilă că un grup format din peste 40 de persoane a acţionat pe mai multe paliere şi anume:
- trafic de droguri de mare risc -  substanţele interzise fiind vândute în diverse locaţii din Bucureşti;
-  trafic de persoane, trafic de minori  şi proxenetism – mai multe persoane au fost fie forţate, fie păcălite cu locuri de muncă în străinătate, conduse în afara graniţelor ţării şi obligate să se prostitueze în folosul grupului;
De asemenea, pentru a-şi rezolva problemele cu legea, membri ai grupului au apelat la diverse persoane în încercarea de a-şi asigura scăparea.
 
Potrivit DIICOT, de câțiva ani, prin intervenții succesive din partea organelor judiciare, se acţionează pentru destructurarea unei grupări ce acționa, cu precădere pe linia traficului ilicit de droguri de mare risc, în municipiul București, bazată pe relații de familie, cunoscută în lumea interlopă sub denumirea de ”Ștoacă”.
 
În permanență persoanele care au preluat coordonarea grupării au respectat aceeași ideologie legată de posibilitatea de a-și asigura un standard de viață prin obținerea de venituri din vânzarea drogurilor de mare risc (cocaină, heroină), exploatarea persoanelor vulnerabile prin obligarea la practicarea prostituției, aservirea tinerilor proveniți din familii destrămate și care să acționeze, la cerere, recurgând la fapte de violență, contra patrimoniului sau ce vizează libertatea de mișcare.
 
Urmare intervențiilor autorității judiciare și a faptului că cei doi lideri ai grupului infracţional înaintau în vârstă aceștia au predat coordonarea grupării fiilor şi nepoţilor , care  au început să se implice în coordonarea membrilor grupării, după tiparul predecesorilor lor.
 
Astfel, liderii grupării și-au crescut, educat și instruit copii sau persoanele aflate în relații de afinitate cu ei, conform unor reguli stricte ce au vizat ”jurământul” tăcerii, al sacrificiului pentru lider, al condiționării acțiunilor infracționale de voința și știința persoanei care ocupă poziția de lider sau de persoană de încredere a acestuia.
 
Pe cale de consecință, există suspiciunea că începând cu anul 2017, s-a produs o ”reorganizare” și o nouă ierarhizare în interiorul familial, persoanele care au preluat afacerile ilicite pe toate palierele fiind animate pe de o parte de asigurarea mijloacelor necesare traiului pentru ei, dar și pentru crearea unui ”confort„ al membrilor aflați în executarea pedepselor.
 
Membrii implicați în traficul ilicit de droguri, au ales să obțină venituri din vânzarea cocainei și a heroinei preparate - în cantități mici - către consumatorii stradali sau cei care frecventează cluburile bucureștene, agreând ideea de fidelizare pe de o parte pentru protecția tranzacțiilor, iar pe de altă parte pentru  a nu avea în posesie intervale lungi de timp substanțele stupefiante, toate în scopul îngreunării depistării lor de către autorități.

De asemenea, tot pentru a-și fideliza clienții, liderii  au pus în vânzare drogurile de mare risc la prețurile practicate pe piața de profil bucureșteană, respectiv 100 euro/gram cocaină și 30-40 lei/bilă heroină.

Dacă pe linia traficului de droguri membrii clanului s-au poziționat între consumatorul final și furnizorul cocainei sau heroinei, nu același lucru se poate susține și cu privire la activitatea pe linia traficului de persoane și proxenetismului. Aceasta din urmă a căpătat și caracter transfrontalier, urmare câștigurilor substanțiale pe care membrii grupării le-au putut obține de-a lungul timpului prin exploatarea persoanelor de sex femeiesc, obligate/îndrumate să practice prostituția în cluburi sau alte spații special amenajate pe teritoriul unor state precum Cehia, Germania, Anglia, Scoția, Emiratele Arabe Unite (Dubai) și Belgia.
 
Cu privire la modalitățile în care membrii grupării și-au recrutat victimele exploatate ulterior prin obligarea la practicarea prostituției, s-a reținut predilecția acestora atât pentru inducerea lor în eroare, prin metoda ”lover boy”, cât și prin violență atunci când acestea nu erau convinse de comportamentul subversiv al membrilor grupării.
 
Pentru a face față ”cerințelor pe piața externă” și a căpăta experiență, suspecţii au recurs la exploatarea persoanelor de sex femeiesc majore și minore în țară, mai exact în orașe precum București, Cluj-Napoca, Sibiu și Constanța, folosind pentru recrutarea clienților site-urile de profil sau metoda de abordare directă, respectiv stradal.
 
În ceea ce privește implicarea membrilor grupării în activitățile de determinare sau înlesnire a practicării prostituției, s-a reținut ca mod de operare predilecția acestora spre a-și folosi renumele și influența în relația cu martorele care fie practicau deja prostituția, fie decideau să înceapă să își câștige existența în acest mod.
 
Un aspect ce s-a evidențiat în modul lor de operare a fost legat de atragerea martorelor ce inițial au fost ajutate într-o formă sau alta să practice prostituția, în activități specifice proxenetismului, în timp acestea devenind active în cadrul grupului în zona recrutării fetelor și mai apoi a înlesnirii practicării prostituției.
 
Un alt sector ce a prezentat interes pentru membrii grupării, mai ales după dezincriminarea prostituției, a fost cel al saloanelor de masaj, în considerarea faptului că în astfel de locații se pot desfășura cu ușurință activități de proxenetism sub paravanul așa numitelor ”masaje erotice”, sens în care au decis să preia activitatea persoanelor juridice ce aveau ca obiect de activitate ”întreținerea corporală”, inițial formal, iar mai apoi chiar în calitate de administratori.
 
De cele mai multe ori, pentru a se informa cu privire la oportunitățile de cazare și transport în scopul exploatării victimelor, liderii grupului au beneficiat de sprijinul, chiar și informațional, al unor rețele bine puse la punct ce acționează pe teritoriul statelor susmenționate.

În cauză se efectuează cercetări faţă de un număr de 35 de suspecţi.

Persoanele vizate au fost conduse la audieri la sediul central al DIICOT, precum şi la Poliţia Capitalei.

Acţiunea a beneficiat de sprijinul de specialitate al Direcţiei Generale Anticorupţie, Direcţiei Investigaţii Criminale, Direcţiei Operaţiuni Speciale şi al Unităţii Teritoriale de Analiza Informaţiilor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române,  de suportul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei, al Direcţiei Regionale Vamale Bucureşti, precum şi al Inspectoratelor de Poliţie Judeţene Constanţa, Braşov şi Argeş.
 

”Facem precizarea că efectuarea percheziţiei domiciliare este o etapă în cadrul procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, ce are drept scop administrarea probatoriului necesar soluţionării cauzei, care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie” - au transmis procurorii DIICOT.