Marile mize ale descentralizării negociate în USL Şefii de Consilii Judeţene devin lideri absoluţi ai judeţelor

Un eveniment cu o miza uriasa pentru viitorul Romaniei a trecut aproape neabservat pe agenda publica, ingropat sub cearta dintre liderii politici si discutiile despre viitorul cutremur devastator.

Liderii PSD si PNL au decis marti, 8 octombrie, de ce institutii aflate acum in subordinea ministerelor se vor transfera la Consiliile Judetene si consiliile locale. Decizia le da liderilor locali puteri uriase, ei urmind sa controleze instrumente care ii fac practic intangibili.

Consiliile Judetene vor prelua atributii esentiale in Sanatate, Agricultura, Mediu, Munca ori Cultura.

De notat ca toate ministerele care pierd atributii sint cele controlate de PNL si PC (cu exceptia Ministerului Mediului, controlat de PSD)

Liderii PSD si PNL au decis marti, intr-o intilnire gazduita de ministrul Dezvoltarii, Liviu Dragnea, ca institutiile aflate acum in coordonare la nivel central sa treaca la Consiliile Judetene si consiliile locale, dar ministerele sa pastreze atributiile de inspectie si control - "ca principiu general". Liviu Dragnea a anuntat ulterior, intr-o conferinta de presa comuna cu Klaus Johannis, ca transferul de competente la nivel local se va face "cu asigurarea integrala a resurselor financiare, de la bugetul de stat".


Practic, prin transferul acestor institutii, Consiliile Judetene se vor transfera intr-un one stop shop, adica vor elibera multe dintre avizele si autorizatiile necesare unor afaceri in plan local: mediu, cultura si patrimoniu, sanatate, munca etc. In plus, Consiliile Judetene vor avea si acces la baze de date critice atit din punct de vedere economic, cit si politic (bazele de date cu companii, bazele de date cu asistati social etc). Ca atare, importanta si influenta Consiliilor Judetene va creste semnificativ.

Cateva probleme majore puse de acest proiect de descentralizare, asa cum a fost el anuntat de ministrul Liviu Dragnea:

1. Cum se vor realiza bugetele institutiilor descentralizate. Vor alimenta ministerele in continuare bugetele acestor institutii controlate de CJ-uri, chiar si in cazul in care activitatile generatoare de profit (avize, autorizatii etc) vor ramine la nivel judetean? Unde se vor duce incasarile realizate de institutiile descentralizate: ramin in totalitate la nivel local, merg in totalitate la nivel central pentru a fi ulterior redistribuite, sau se vor imparti intre local/centru? Pe scurt, marele pericol este acesta: institutii descentralizate vor ramine dependente economic de Guvern, in timp ce sefii de Consilii Judetene le vor putea folosi ca instrumente de influenta politica si economica in plan local.

2. Vor exista plafoane la angajari si cheltuieli? Vor exista filtre contra politizarii institutiilor? Experienta arata ca, fara astfel de constringeri, liderii locali au tendinta de a face angajari masive, deseori pe criterii politice, pentru a raspunde presiunii clientelei de partid. Exista doua riscuri majore: a) politizarea institutiilor, care duce la deprofesionalizare si coruptie; b) supra-aglomerarea cu personal, care duce la ineficienta economica

3. Trecerea mai simpla a patrimoniului (terenuri, cladiri etc) din proprietatea publica in cea privata. Daca pina acum era nevoie de hotariri de Guvern, acum vor fi suficiente hotarari de Consilii Judetene sau Consilii Locale - mult mai simplu de realizat

4. Cresterea exponentiala a puterii politice a actualilor lideri locali, cu efecte negative asupra competitiei electorale. Practic, primii beneficiari ai acestei descentralizari (actualii sefi de Consilii Judetene si primari) vor avea la indemina instrumente foarte puternice pentru a controla viata economica a fiecarui judet, in conditiile unei presiuni foarte slabe in plan local din partea presei si a societatii civile. E pus in pericol deci sistemul - oricum fragil la nivel central - de la nivel local, sistem care previne aparitia abuzurilor.

4. Fragmentarea bazelor de date. Una dintre mizele oricarei administratii este interconectarea bazelor de date pe orizontala (la nivel de teritoriu) si verticala (intre institutii diferite). Exista pericolul ca, printr-o descentralizare care nu impune standarde comune, fiecare judet sa-si creeze propriile sisteme IT si baze de date insulare, care nu comunica intre ele.

5. Pierderea de fonduri europene. Cazul explicat mai sus al Agentiilor Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca ar putea sa nu fie singular, ceea ce va crea dificultati atit in absorbtia fondurilor europene din actualul exercitiu financiar, cit si in negocierea cu Comisia Europeana pentru viitorul buget, care incepe din 2014. Negocierea e intr-un stadiu avansat, iar in documentul oficial trimis de Guvern la Bruxelles nu apare nici o mentiune despre descentralizare.

Sursa: Hotnews.ro