Integritate. Topul tacticilor folosite pentru mascarea veniturilor nejustificate Surse din ANI susţin că bunurile lui Mazăre au fost trecute pe firme

Tranzacţiile imobiliare directe sau prin interpuşi, transferarea tuturor bunurilor pe firme, împrumuturile de la rude de gradul I sau II sau către firme, moştenirile, donaţiile şi darul de la nunţi sau botezuri sunt indicii din declaraţiile de avere ale demnitarilor care ridică suspiciuni inspectorilor ANI.

România liberă face un inventar al metodelor folosite de demnitari pentru a-şi ascunde averile din declaraţiile publice. Studiind mai multe astfel de documente, se detaşează clar o serie de tertipuri folosite de aceştia pentru a-şi motiva veniturile obţinute din alte surse decât cele declarate la Fisc.

1. Tranzacţiile imobiliare

Cea mai folosită metodă este cea a tranzacţiilor imobiliare. Contractul de vânzare-cumpărare al unui teren sau al unui imobil poate fi încheiat direct între demnitar şi persoana privată sau prin intermediul unui interpus al funcţionarului public şi o persoană privată.

„În astfel de tranzacţii, persoana publică îi poate da persoanei private banii obţinuţi ilegal cu care acesta să cumpere un bun imobiliar de la demnitar. Un astfel de contract de vânzare-cumpărare încheiat la notar nu poate fi desfiinţat sau atacat în instanţă, dar poate ridica suspiciuni privind comiterea unei infracţiuni, pentru care ANI poate sesiza Parchetul. De regulă, aceste contracte se parafează pe sume mult mai mari decât cele stipulate în grilele notarilor. Această metodă ridică probleme nu numai inspectorilor ANI, ci şi celor de la ANAF", a explicat pentru RL Horia Georgescu, secretarul general al ANI.

Metoda tranzacţiilor imobiliare este cea mai folosită deoarece în astfel de contracte de vânzare-cumpărare se vehiculează sume foarte mari de bani, de ordinul zecilor şi chiar sutelor de mii de euro. Un exemplu recent este cel al deputatului Cristian Rizea, despre care RL a scris că a transferat prin soţia sa, Josette Ane-Marie, dreptul de proprietate asupra a două apartamente situate în Bucureşti către o anume Jana Sterian, pentru sumele de 210.000 de lei, respectiv 186.447 euro. ANI susţine că tranzacţiile ridică suspiciuni şi a sesizat ANAF şi Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

În cazul deputatului Cristian Rizea, inspectorii ANI au informat instanţa că acesta nu poate justifica 300.000 de euro, sumă care reprezintă diferenţa dintre veniturile declarate şi cele obţinute în perioada 2008-2010. Pentru clarificarea situaţiei averii deputatului Rizea urmează să se pronunţe instanţa şi ANAF.

Un alt caz relevant este cel al fostului sef al Gărzii Financiare Bucureşti, Stelică Barna, căruia inspectorii ANI i-au găsit peste 740.000 de euro pe care nu-i poate justifica. Şi în acest caz, suma mare de bani provine din tranzacţii imobiliare, motiv pentru care ANI a sesizat Comisia de Cercetare a Curţii de Apel Bucureşti.

2. Donaţiile

O altă metodă de ascundere a averilor ar fi donaţiile. Spre exemplu, inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate verifică statutul donaţiei de 1,5 milioane euro pe care primarul oraşului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a primit-o de la mama sa. Inspectorii au constatat faptul că mama primarului, Viorica Cherecheş, funcţionar public (manager al Spitalului de boli infecţioase şi psihiatrie Baia Mare), nu ar putea justifica provenienţa banilor. Suma donată apare prima dată menţionată în declaraţia deputatului Cătălin Cherecheş din 19 februarie 2010, ulterior fiind notată în alte două declaraţii.

3. Împrumuturile de la rude

În ultimii ani, metoda împrumutului de la rude de gradul I sau II, părinţi, socri sau naşi, este folosită din ce în ce mai frecvent. Ea a fost patentată de Adrian Năstase, care, după ce a primit o moştenire de la celebra sa mătuşă, Tamara, presa a declanşat un adevărat scandal privind provenienţa acelor sume de bani. Un alt politician cu socri bogaţi şi celebri este Mircea Geoană. Socrul său, Ion Costea, a plătit anul trecut 18.605 euro taxa de şcolarizare pentru nepotul său, Alexandru, iar mama şefului Senatului, Elena Iuliana, a achitat 18.800 de euro, taxa de şcolarizare a nepoatei ei, Ana-Maria.

Un alt funcţionar public cu socru bogat este şeful Fiscului, Sorin Blejnar. El a primit un împrumut de 150.000 euro de la socrul său, Toader Filipescu Buzabrici.

„Problema în astfel de contracte de împrumut e că inspectorii ANI nu-i pot întreba direct pe respectivii socri sau unchi, bunici sau mătuşe de unde au banii, deoarece acestea nu sunt persoane publice. ANI le poate solicita acestora lămuriri, dar respectivele persoane pot refuza să se prezinte, situaţie în care legea nu le sancţionează în nici un fel pe acele persoane", afirmă Horia Georgescu.

4. Transferarea tuturor bunurilor pe firme

Din ultima declaraţie de avere rezultă că primarul Constanţei, Radu Mazăre, n-are nici o casă, nici o maşină, ci doar nişte investiţii la şapte firme şi nişte împrumuturi acordate în nume personal unor societăţi şi unei persoane private. Surse din cadrul ANI susţin că toate bunurile lui Mazăre au fost trecute pe firme. "Şi într-un astfel de caz, inspectorii ANI nu se pot îndrepta către firme, pentru a vedea istoricul acelor bunuri ale demnitarului sau funcţionarului public, lucru care constituie o lacună a legii", precizează secretarul general al ANI. Inspectorii de integritate susţin că această metodă este utilizată de politicieni din întreg spectrul politic, iar indiciul care trezeşte suspiciuni reprezentanţilor ANI sunt declaraţiile de avere „albe", în care titularul nu are nimic pe numele său.

Sursa: http://www.romanialibera.ro/