Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
17:38 24 01 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Harta bătrâneții și a tinereții din România. În ce categorie intră Constanța

ro

08 Jan, 2013 17:44 1416 Marime text

Scăderea natalităţii începută în anii '90 şi migraţia masivă au condus la o creştere accentuată a ratei de îmbătrânire. Muntenii şi oltenii sunt cei mai "trecuţi" locuitori, ieşenii, cei mai tineri


În prezent, populaţia peste 65 de ani reprezintă 15% din numărul total de locuitori ai ţării. Un procent enorm, în condiţiile în care specialiştii vorbesc deja de o populaţie îmbătrânită demografic atunci când ponderea vârstnicilor depăşeşte 12%.

Curentul îmbătrânirii a cuprins România după '90, când „dezlegarea" la avorturi a făcut ca natalitatea să scadă la jumătate imediat după Revoluţie.

Tendinţa a continuat în anii următori, iar efectele se văd astăzi, o dată cu îmbătrânirea masivă a populaţiei născute în anii '50-'60, când natalitatea era în floare. Deficitul a fost adâncit şi de migraţia tinerilor în străinătate, adică exact acel segment care ar trebui să asigure creşterea demografică.

Stimularea natalităţii şi atragerea imigranţilor ar putea umple acest „gol", dar cum efectele s-ar vedea abia peste 20 de ani, specialiştii cred că sunt slabe şanse ca problema să fie inclusă pe agenda politică.

Sudul României înaintează în etate

Cea mai îmbătrânită regiune, cu o pondere de 16,8% a vârstnicilor, este Muntenia. Conform ultimului recensământ, în două dintre judeţele acestei regiuni se înregistrează un record naţional de îmbătrânire: Teleorman, unde ponderea vârstnicilor ajunge la 21,8% şi Giurgiu- 18,6%.

Nici celelalte judeţe din regiune nu stau mai bine la acest capitol: în Călăraşi, ponderea bătrânilor depăşeşte 17%, iar în Ialomiţa- 16%. Surprinzător, în topul regiunilor îmbătrânite urmează Oltenia (16,5%), unde rata natalităţii era ridicată acum cu câţiva ani. În judeţele oltene, ponderea vârstnicilor e peste media naţională: Vâlcea- 17,6%, Olt- 17,3%, Dolj- 16,9% şi Mehedinţi- 16,4%.

La polul opus se află Banatul, Moldova, Transilvania şi Capitala, unde ponderea vârstnicilor, deşi destul de ridicată, e sub media naţională (în jur de 14%). Cele mai „tinere" judeţe sunt Satu- Mare (12,4%), Iaşi (12,6) şi Constanţa (12,6%).

Sociologul Alfred Bulai spune că regiunile ţării au fost destabilizate demografic de migraţia internă, fenomen prezent încă din comunism.

„Oamenii au migrat de la sat la oraş, din zone sărace în zone bogate. Mulţi munteni s-au mutat în Capitală, de altfel, aici, toate proiectele mari din comunism au fost făcute cu oameni din provincie. În anii '50, Bucureştiul avea un milion de locuitori, iar în '89, ajunsese la peste 2 milioane". Sudul ţării a cunoscut însă şi o migraţie externă masivă în ultimii zece ani.

Stimularea natalităţii şi atragerea imigranţilor

„Oamenii pleacă din zonele sărace, cum este cea sudică. Puţini pleacă din Banat sau Ardeal. Copiii românilor se nasc în alte ţări şi dobândesc cetăţenie acolo, ceea ce e convenabil, mai ales că ajutoarele sunt consistente acolo. În 2008, aveam trei milioane de români în afară", atrage atenţia sociologul, care mai spune că şi ţările occidentale s-au confruntat cu acest fenomen. „În anii '50, vapoare întregi cu italieni şi irlandezi plecau în America.

Ideea e că deficitul demografic nu se poate rezolva doar prin stimularea natalităţii, ale cărei efecte s-ar vedea peste 20 de ani, o dată cu integrarea pe piaţa muncii. Cum nici românii plecaţi în afară nu pot fi aduşi înapoi cu forţa, o soluţie pe termen scurt ar fi să atragem şi noi imigranţi", conchide Alfred Bulai.

În Teleorman, Giurgiu, Buzău sunt concentraţi cei mai mulţi vârstnici. Judeţe „tinere" sunt Satu Mare şi Constanţa


Citiţi AICI

Ti-a placut articolul?

Comentarii