Motivarea judecătorilor Fostă şefă de Inspectorat Școlar, condamnată la închisoare cu executare

Fosta șefă adjunctă a Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Cluj, Peter Tunde, a fost condamnată la doi ani și şase luni de închisoare cu executare, pentru că, deși și-a recunoscut faptele de corupție, magistrații au considerat că activitățile sale infracționale repetitive ar fi putut duce la o generalizare a corupției în rândul examenelor naționale, potrivit motivării deciziei de condamnare la închisoare a lui Peter Tunde, informează România TV.

Dacă fosta șefă adjunctă a ISJ Cluj, Peter Tunde, ar fi primit o pedeapsă mai mică de doi ani și şase luni de închisoare, magistrații susțin că frecvența fraudării examenelor s-ar fi generalizat, oricum acesta fiind deja un fenomen îngrijorător.

„Sub acest aspect, se impune a sublinia că durata pedepselor pe care instanța le-a stabilit în sarcina inculpaților trebuie privită si din perspectiva art.3 din Legea nr.254/2013, referitor la pedeapsă si scopul acesteia. Potrivit textului legal indicat, scopul pedepsei este prevenirea săvârsirii de noi infracțiuni. Prevenirea săvârsirii de noi infracțiuni trebuie să se realizeze nu doar pentru cel căruia i se aplică o pedeapsă care este menită să asigure constrângerea si reeducarea inculpatului (asa numita "prevenție specială"), ci si pentru ceilalți destinatari ai legii penale – care sub amenințarea cu pedeapsa prevăzută în norma penală îsi conformează conduita socială la exigențele acesteia (asa numita "prevenție generală"), sub acest ultim aspect fiind important de subliniat că frecvența fenomenului de fraudare a examenelor naționale este îngrijorătoare si că este absolut necesară împiedicarea "normalizării” fenomenului" ", se arată în motivarea judecătorilor Curții de Apel Cluj care au condamnat-o definitiv pe Peter Tunde la închisoare cu executare, potrivit voceatransilvaniei.ro, citat de România TV.

Judecătorii mai spun că, deși Peter Tunde nu are antecedente penale, parcursul profesional al acesteia nu este unul fără pată, fapt care a contribuit la decizia instanței.

„În ceea ce priveste criteriile de individualizare referitoare la persoana inculpatei si la conduita procesuală a acesteia, s-a reținut că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, însă, contrar susținerilor apărării, nu se poate susține cu temei că ar fi avut un parcurs profesional fără pată, chiar dacă ne raportăm numai la înlocuirea sa intempestivă din comisia de bacalaureat din vara anului 2014 (desi, asa cum s-a argumentat deja, activitățile infracționale se pare că sunt repetitive, perpetuându-se de-a lungul mai multor sesiuni anuale de examene naționale), aceasta manifestând, într-adevăr preocupare pentru desăvârsirea pregătirii sale profesionale, asa cum rezultă din înscrisurile depuse în circumstanțiere", se arată în documentul instanței.

Faptul că Peter Tunde și-a recunoscut atât în fața procurorilor, cât și în fața judecătorilor faptele de corupție, nu a ajutat-o să obțină o pedepasă mai ușoară, pentru că, spun magistrații, faptele sale erau oricum în atenția anchetatorilor și mai devreme sau mai târziu tot ar fi ajuns să răspundă în fața legii.

„În ceea ce priveste conduita procesuală, inculpata a recunoscut, încă din faza de urmărire penală, activitatea infracŃională desfăsurată, colaborând cu organele judiciare, optând si pentru judecarea în procedura abreviată, sens în care a beneficiat de reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, conform prevederilor art.396 alin.10 C.pr.pen. s-a subliniat însă, că actele materiale de trafic de influenŃă aferente examenelor de definitivat si titularizare erau deja în atenŃia organelor de urmărire penală, chiar înainte să opereze recunoasterea inculpatei, fiind doar o chestiune de timp până când amploarea activităţii acesteia să fie pe deplin conturată prin alte mijloace de probă, decât recunoasterea acesteia, astfel că nu s-a considerat necesar acordarea unei valori deosebite atitudinii sale procesuale", mai arată judecătorii în motivarea sentinței.



Sursa: România TV