Arheologii tulceni au descoperit o bazilică antică în cetatea Novodunum

Arheologii tulceni au anunţat descoperirea unei bazilici creştine străvechi în zona cetăţii Noviodunum de pe teritoriul actualului oraş Isaccea. Izvoarele istorice menţionează că în această cetate s-a aflat, cândva, garnizoana de uscat a flotei romane Classis Flavia Moesica. Responsabilul ştiinţific al şantierului de la Noviodunum, arheologul Florin Topoleanu, a declarat, ieri, pentru Agerpres că această basilică, aflată cândva în afara zidurilor cetăţii, datează dintr-o perioadă cuprinsă între sfârşitul sec. V şi începutul sec. VI. Identificarea sa este considerată cea mai importantă descoperire din campania de cercetare derulată în acest an. Până în acest moment a fost dezvelit doar conturul exterior al bazilicii. Arheologul tulcean a mai spus că ,,Bazilica se află pe malul Dunării, într-o zonă inundabilă din nefericire, astfel că s-a păstrat doar temelia care are o formă caracteristică bazilicilor creştine. Din vechime pericolul inundării era real, zidul Nordic, cel dinspre Dunăre, fiind aproape de două ori mai gros decât cel din sud.

Până acum s-a conturat doar forma bazilicii.

Urmează să vedem fazele de construcţie, cât s-a păstrat din elementele tipice ale unui asemenea monument şi mă gândesc la posibilitatea existenţei unei cripte martirice care, de obicei, este săpată sub altar, asemenea cripte fiind foarte des întâlnite ţn basilicile din secolele V-VI. Descoperirea unei asemenea cripte ar fi o completare absolut fericită a unei campanii de excepţie.ăă În plus, anul acesta, cercetătorii tulceni au mai descoperit o serie de alte vestigii antice. ,,Au fost câteva surprize, aşteptate sau nu, în cursul campaniei de cercetare de anul acesta. Printre acestea din urmă, arheologul Aurel Stănică a enumerate zidul cetăţii turceşti, construite de Osman al II-lea în anul 1621 sau conductele vechi de apă din ceramică din secolul al XVII-lea care confirmă existenţa unor edificii importante. Acestora li se adaugă o serie întreagă de piese din ceramica din secolele XIII-XIV. Aceste descoperiri ne fac să afirmăm că aici este o zonă importantă care poate fi o cheie de boltă în cunoaşterea unor evenimente neclare din perioada romană sau medievală legate de localizarea oraşului, luptele care au avut loc la un moment dat aici, vadul de trecere peste Dunăre. Apreciem, de asemenea, reacţia comunităţii locale care doreşte să realizăm aici un muzeu ce poate deveni o carte de vizită a oraşului şi chiar un punct important pentru dezvoltarea economică a urbei. Este de remarcat că, în anii '70, la Niculiţei, s-a descoperit o basilică în interiorul căreia au fost identificate moaştele sfinţilor Zotic, Atal, Camasie şi Filip, care au fost martirizaţi la sfârşitul  celui de al treilea secol al erei noastre, numele altor doi sfinţi ale căror moaşte au fost găsite în acelaşi loc nefiind făcute încă publice. De asemenea, la Murighiol, în apropiere de cetatea Halmyris, au fost descoperite moaştele sfinţilor Epictet şi Astion, martirizaţi în anul 290. 
sursa: curentul.ro