Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
20:05 19 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Analiză mediafax 2012 Clienţii procurorilor. Printre ei, Dan Secăreanu, fost şef al DGIPI Constanţa.

ro

30 Dec, 2012 03:43 3750 Marime text

03_dgipi_sigla_dgipi.jpgProcurorii au avut, în 2012, anchete importante în mediul de afaceri, în sistemul medical, dar şi la instituţii de stat, printre cei cercetaţi fiind parlamentarii Ion Stan şi Alin Trăşculescu, Sorin Ovidiu Vîntu, Nelu Iordache, Sorin Blejnar, Viorel Comăniţă şi Ioan Andreica. Anchetele penale cu nume sonore din mediul de afaceri, din rândul parlamentarilor şi din sistemul farmaceutic sau medical au vizat fapte de trafic de influenţă, corupţie, evaziune fiscală sau crimă organizată.

Din rândul parlamentarilor, fostul deputat PDL Alin Trăşculescu şi deputatul PSD Ioan Stan au fost puşi sub acuzare de anchetatorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în legătură cu fapte de corupţie, în vreme ce fostul deputat Mihai Boldea a fost arestat preventiv pentru fapte de crimă organizată.

Trăşculescu este în atenţia anchetatorilor pentru trafic de influenţă, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la spălare a banilor, cunoscând că aceştia provin din trafic de influenţă, dar şi pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

În 13 noiembrie, DNA a cerut Camerei Deputaţilor, prin Ministerul Justiţiei, să avizeze cererea de încuviinţare a arestării preventive a acestuia, acuzat că ar fi pretins 200.000 de euro pentru a interveni pe lângă autorităţile vrâncene să atribuie contracte de investiţii unor societăţi. În 16 noiembrie, Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a avizat cererea anchetatorilor, iar în 20 noiembrie Alin Trăşculescu a anunţat că demisionează.

După ce a demisionat, Alin Trăşculescu a fost arestat preventiv din 29 noiembrie până în 7 decembrie, când a fost eliberat în urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti.

Procurorii DNA susţineau că Trăşculescu i-a cerut denunţătorului său, Mircea Alexandru Vintilescu, cu complicitatea lui Marian Valeriu Calotă, 200.000 de euro, chiar în Parlament, într-o sală a grupului PDL.

La scurt timp după cazul Trăşculescu, DNA a început urmărirea penală pe numele deputatului PSD Ion Stan, pe care îl acuză că în noiembrie a pretins de la omului de afaceri Nicuşor Dima 130.000 de lei, bani destinaţi pentru achiziţionarea combustibilului necesar unor autoturisme ce urmau a fi folosite în campania electorale, precum şi pentru achiziţionarea unor produse alimentare care să fie împărţite în preajma alegerilor parlamentare. În schimb, Stan i-ar fi promis lui Dima că îi obţine contracte cu statul, prin influenţa pe care o are asupra unor funcţionari cu putere de decizie.

În cazul lui Ion Stan, DNA a început urmărirea penală pentru două infracţiuni de trafic de influenţă. În acelaşi dosar este urmărit penal şi şoferul deputatului, Florin Sarca, pentru complicitate la trafic de influenţă.

Procurorii DNA au arătat, în ordonanţa de începere a urmăririi penale, că Ion Stan ar fi cerut 130.000 de lei de la persoana care l-a denunţat, bani care urmau să fie folosiţi pentru cumpărarea de combustibil pentru unele autoturisme folosite în campania electorală a deputatului. De asemenea, de banii respectivi urmau să fie cumpărate alimente care să fie împărţite alegătorilor în preajma alegerilor din 9 decembrie, mai susţin anchetatorii.

Camera Deputaţilor a respins ridicarea imunităţii deputatului Ion Stan. Ulterior, acesta şi-a anunţat demisia din PSD.

Un alt parlamentar care a fost în atenţia procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în 2012 este Mihail Boldea. Anchetatorii l-au acuzat că a sprijinit un grup infracţional organizat ce se ocupa cu înşelăciuni cu imobile.

Boldea şi-a dat demisia din Parlament în septembrie şi este judecat în stare de arest în acest dosar.

Alături de Boldea, în acelaşi dosar sunt judecate Cristina Mihaela Bolboceanu, avocat din Baroul Galaţi, Aurica Luchiniuc, fost arbitru din cadrul Curţii de Arbitraj Galaţi, şi alte 16 persoane, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, constituire a unui grup infracţional organizat, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

Gruparea condusă de Mihail Boldea este acuzată de procurorii DIICOT că identifica terenuri şi imobile din zone centrale ale municipiului Galaţi, proprietatea Consiliului Local Galaţi sau a unor persoane private, o parte fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în cauze penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului, folosind hotărâri judecătoreşti falsificate sau pronunţate în baza unor acte false. Membrii grupării vindeau apoi imobilele unor cumpărători de bună credinţă, obţinând astfel beneficii financiare substanţiale.

Cazul Blejnar- Comăniţă- Secăreanu

În 2012, anchetele procurorilor i-au vizat şi pe fostul şef al Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) Sorin Blejnar, pe fostul director al Autorităţii Naţionale a Vămilor Viorel Comăniţă, dar şi şefi ai unor direcţii din cadrul structurii.

Procurorii DNA au început în 2012 cercetările într-un dosar în care Sorin Blejnar este acuzat că face parte din palierul de protecţie al unei grupări infracţionale conduse de omul de afaceri Radu Nemeş, ce se ocupa cu evaziunea fiscală cu produse petroliere.

Potrivit procurorilor, din palierul de protecţie făceau parte Sorin Blejnar, fostul său şef de cabinet, Alexandru Codruţ Marta, dat dispărut din 25 mai, şi Viorel Comăniţă. Gruparea ar fi fost sprijinită şi de Florin Dan Secăreanu, fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Constanţa, acuzat că a permis accesul unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.

Procurorii susţin că gruparea ar fi fost constituită şi coordonată în perioada mai 2011 - iulie 2012 de către omul de afaceri Radu Nemeş, Dana Nemeş, administrator la SC Excella Real Grup SRL, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu şi Andrei Florin Jugănaru, care au iniţiat un amplu mecanism evazionist ce viza sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare. În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize şi TVA neachitate.

Mai multe detalii pe mediafax.ro.

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii