Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
13:34 29 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Constantin Brătescu - un tezaur dobrogean de cunoaştere şi împărtăşire

ro

30 Sep, 2019 00:00 4594 Marime text

Astăzi se împlinesc 137 de ani de la naşterea lui Constantin I. Brătescu, profesor, geograf, literat, reputat savant dobrogean. Socotit una dintre cele mai marcante personalităţi româneşti, acesta s-a născut pe 30 septembrie 1882, la Câşle (azi, Mineri), judeţul Tulcea, într-o familie de învăţători.
 

 
După absolvirea şcolii primare, în clasa tatălui său, urmează gimnaziul din Tulcea, iar în anul 1901 se înscrie la Universitatea din Bucureşti, mai întâi la Litere, descoperindu-şi însă curând pasiunea pentru geografie, datorită profesorului Simion Mehedinţi. În 1906 îşi ia licenţa şi rămâne să lucreze ca bibliotecar la secţia de geografie a Universităţii din Bucureşti, apoi ca asistent la catedra de geografie a profesorului Mehedinţi.
 
În 1909 pleacă în Germania, pentru a-şi aprofunda studiile la universităţile din Leipzig şi Berlin. La întoarcerea în ţară, este numit profesor de geografie la şcoala normală din Constanţa, continuând să-şi susţină activitatea ştiinţifică prin editarea unor valoroase lucrări de geografie.
 
Opera sa cuprinde studii de geografie fizică, geografie istorică, istoria geografiei. Lui Brătescu îi datorăm lucrări dintre cele mai documentate privind aceste ţinuturi: „Delta Dunării“, „Lacul Taşaul“, „Pămîntul Dobrogei“, „Fitogeografia şi solurile Dobrogei“, „Nume vechi ale Dobrogei“ etc.
 
În timpul războiului, este mobilizat în serviciul cartografic al armatei. Întors apoi la Constanţa, îşi reia activitatea didactică şi ştiinţifică, întemeind o şcoală elementară de comerţ şi o şcoală de ucenici.
 
Iată cum îl evocă Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu, în Istoria Dobrogei“, volum aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa:
 

„Marele dobrogean Constantin Brătescu a parcurs drumul de la profesiunea de dascăl al Şcolii Normale din Constanţa, la catedrele universităţilor din Cernăuţi şi Bucureşti. Membru titular al Academiei Române din 1935, s-a impus prin studiile sale de geografie şi etnografie a Dobrogei ca un savant de reputaţie naţională şi internaţională”.

  Marele dobrogean Constantin Brătescu - savant de reputaţie naţională şi internaţională

 
În anul 1920, se înfiinţează la Constanţa „Societatea de cultură dobrogeană”, sub conducerea profesorului Constantin Brătescu şi a avocatului Ioan N. Roman. Programul societăţii prevedea, la primul punct, editarea unei reviste - „Analele Dobrogei” -, care, în fapt, continua revista „Arhiva Dobrogei”, apărută la Bucureşti, în 1916, sub direcţia lui Constantin Moisil, căruia i se alătură Constantin Brătescu.


 

 
Astfel, un rol fundamental în promovarea Dobrogei și a valorilor sale l-a avut revista înființată în 1920 de Constantin Brătescu alături de I.N. Roman, „Analele Dobrogei“, cea mai importantă publicaţie cultural-ştiinţifică din spaţiul pontic, ce a găzduit în paginile sale nume prestigioase şi problematici actuale ale culturii şi societăţii româneşti interbelice. Printre cei care au semnat articole în paginile acestei publicaţii se numără: Nicolae Iorga, I.N. Roman, Simion Mehedinţi, Constantin D. Pariano, Grigore Sălceanu, Krikor H. Zambaccian, Pericle Papahagi, col. Marin Ionescu Dobrogianu, Ion Marin Sadoveanu.

Accesând Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța, veți descoperi 29 de numere ale revistei „Analele Dobrogei” (serie veche) (inclusiv două numere ale „Arhivei Dobrogei“), pe care le puteți parcurge şi descărca gratuit, din secţiunea „Analele Dobrogei“. 
 
În 1924, revista avea să apară la Cernăuţi, unde Constantin Brătescu a fost numit profesor la Catedra de Geografie a universității, devenind apoi decan al Facultăţii de Ştiinţe.
În revista „Analele Dobrogei“ - anul V și VI, 1924-1925, aflată în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța, este prezentat discursul lui Constantin Brătescu ocazionat de inaugurarea cursului de geografie de la Universitatea din Cernăuţi, din data de 1 decembrie 1924. Prof. Constantin Brătescu argumentează importanța cercetării nu doar în dezvoltarea domeniului geografiei, ci și în formarea tinerilor prin asimilarea unei discipline științifice.
 

DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF

 

„Scopul urmărit a fost acela de a se creea şi în Cernăuţi un centru de activitate geografică alături de celelalte mai vechi din oraşele Bucureşti, Iaşi şi Cluj. Am primit cu bucurie această însărcinare, cedând nu numai îndemnului însufleţit de înalte preocupări culturale și patriotice al D-lor I. Nistor, Ministrul Bucovinei, I. Simionescu, profesor în laşi şi mai ales al d-lui S. Mehedinţi, fostul meu profesor dela Universitatea din Bucureşti, creatorul geografiei moderne şi al generaţiei nouă de geografi din ţara noastră, ci şi unui îndemn mai intim - sufletesc, de iubire faţă de această frumoasă provincie românească, precum şi de obligaţie faţă de cultura noastră naţională. Am părăsit, aşadar, cu inima strânsă pământul natal al Dobrogei, unde pornisem la realizarea unui frumos program de activitate culturală, spre a răspunde tuturor acestor îndemnuri şi a începe o nouă a ctivitate în Bucovina.
 
Sufletul tinerimii are nevoie să se oţelească printr'o disciplină știinţifică, în vederea activităţii viitoare, nu numai de oameni de cultură, dar şi de cetăţeni ai acestui stat. Un popor fără un crez naţional este un popor pierdut, o massă amorfă care nu poate oferi decât material de prelucrat pentru naţiunile cristalizate în jurul unui asemenea crez; o turmă zoologică, cufundată în viaţa organică şi lipsită de ceea ce dă nobleţe fiinţei unui popor; un trib, o semi-naţie, dar nu o naţiune“.


​ În 1935 devine membru al Academiei de Ştiinţe din România, iar în 1938 i se încredinţează conducerea secţiei de geografie a Universităţii din Bucureşti.
Constantin Brătescu se stinge din viaţă la 23 octombrie 1945, lăsând în urmă o bogată operă ştiinţifică, pedagogică şi literară. În cinstea uriaşei sale personalităţi, Colegiul Naţional Pedagogic din Constanţa îi poartă cu mândrie numele.
 

Sursa foto: Ilustrații din „Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu, volum ce face parte din Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța 

Citeşte şi:

#citeşteDobrogea Rememorare. Constantin Brătescu, fondator al revistei „Analele Dobrogei“. 136 de ani de la naştere

#citeșteDobrogea „Coasta de răsărit a Constanței”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

#citeşteDobrogea „Sarcofagul cu simboluri din Constanţa“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea „Un monument lui Mihail Eminescu la Constanţa”. Lucrări din ​Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa​
 
#citeşteDobrogea „Falezele Mării Negre“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeșteDobrogea „Dobrogea-Veche“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța​
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii