Proiectul de restaurare a Cetății Histria, cel mai vechi oraș de pe actualul teritoriu românesc, a fost pierdut! Ce explicații dau autoritățile județene? (DOCUMENTE)

• Consiliul Județean Constanța a încercat fără succes să obțină un acord de mediu pentru a efectua lucrări de restaurare la Cetatea Histria
• Legea Rezervației spune clar că lucrările sunt interzise în ariile strict protejate
• Președintele CJC, Mihai Lupu, spune că există voință politică pentru modificarea legislației iar cetatea să fie scoasă din zona protejată și trecută în zona economică a Rezervației Biosferei Delta-Dunării
• Chiar și așa, proiectul trebuie reluat de la 0 și asta înseamnă alți ani pierduți pentru Complexul Muzeal de la Histria care necesită intervenții de urgență

 
 
Încă din vara anului 2016, Consiliul Județean Constanța a demarat proiectul de reabilitare a sitului arheologic Cetatea Histria, în colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului şi Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ (institut aflat sub egida Academiei Române, instituţie ce oferă responsabilii ştiinţifici ai sitului arheologic Cetatea Histria).

Reprezentanții celor două instituții şi-au asumat la acel moment asigurarea de suport de specialitate pentru realizarea proiectului, iar Consiliul Județean Constanța suportarea contravalorii contractelor ulterioare şi, pe baza unui parteneriat, împreună să participe la realizarea proiectelor europene.

Colaborarea celor trei instituţii a fost aprobată un an mai târziu, prin HCJ nr. 205/ 2017 privind aprobarea protocolului de colaborare între Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“, Institutul Naţional al Patrimoniului şi UAT judeţul Constanţa.


Proiectul de restaurarea al Cetăţii Histria trebuie refăcut de la 0!
 
Proiectul de de restaurare şi punere în valoare a sitului arheologic Cetatea Histria a fost pierdut.

Aproximativ 170 de milioane de lei aveau alocate lucrările de reabilitare ale Complexului Arheologic Histria.
 
În 2019, Consiliul Judeţean Constanţa anunța că reactualizează documentația de proiectare şi scotea la licitație serviciile de asistenţă tehnică din partea proiectantului pentru obiectivul de investiţie „Restaurarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Histria”.

Valoarea totală fără TVA doar pentru documentație a fost de 2. 841. 516.60 lei.

Contractul a fost cu greu atribuit și s-au pierdut ani prețioși.

Înainte de această reactualizare, ultimul studiu de fezabilitate pentru Histria data din 2016, anul demarării proiectului prin utilizarea mecanismului de finanţare ITI Delta Dunării.

În 2020, Consiliul Județean Constanța a votat indicatorii tehnico-economici faza SF/DALI aferenți proiectul de restaurare a Cetății Histria în valoare de 48.099.999.40 lei cu TVA.
 
De ani de zile sunt necesare investiţii majore la Cetatea Histria.

Muzeul din apropierea cetății a fost construit cu mulţi ani în urmă, iar clădirea necesită lucrări de modernizare.

Din păcate, proiectul trebuie reluat de la 0, de la reactualizarea documentației, proiectare și căutarea unor surse de finanțare pe noile axe”, a precizat președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu.

Acesta are și o explicație vizavi de motivele care au condus la pierderea acestui proiect în valoare de aproximativ 170 de milioane de lei.
„Disputele proiectanților și specialiștilor de la Institutul Național al Patrimoniului condus la întârzieri și mai departarte la pierderea finanțării pentru acest proiect.

Și lipsa avizului de mediu, pentru că toată acea zonă este o arie protejată. Se încearcă la nivel central o regândire cu privire la aceste zone care conțin și edificii arheologice, există voință politică.

Comisia Ariilor Protejate din cadrul Ministerului Mediului a refuzat constant să elibere aviz pentru acest proiect”, a mai spus șeful Consiliului Județean.
 
Cetatea Histria este una dintre cele mai vizitate puncte turistice din Dobrogea. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice, având codul CT-I-s-A-02681,dar și în lista Patrimoniului Cultural European din anul 2007.


 
Histria, cel mai vechi oraș de pe actualul teritoriu românesc, documentat istoric
 
Cetatea Histria este o arie protejată, de interes național, ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de științific și sit arheologic), situată în județul Constanța, pe teritoriul administrativ al comunei Istria.

Histria a fost o colonie întemeiată în secolul VII înainte de Hristos de către grecii din Milet. A avut o existență neîntreruptă timp de 13 veacuri, locuirea urbană încetând undeva la jumătatea secolului VII după Hristos.

Istoria orașului se întinde pe diverse epoci, de la colonizarea din epoca arhaică, la cea greacă clasică, la epoca elenistică, etape urmate de stăpânirile romană și romano-bizantină și încheiate cu părăsirea definitivă a cetății, în secolul VII după Hristos.

În perioadele sale de apogeu a fost un oraș extrem de puternic și dezvoltat, care a avut o populație de peste 10.000 de locuitori.


 
Zidurile de incintă ce pot fi admirate astăzi datează din ultima etapă a cetății, cea romano-bizantină, dar de-a lungul existenței cetății au existat mai multe astfel de incinte.

În secolele V - IV, în perioada clasică, datorită intensificării relațiilor comerciale și a transformării orașului într-un centru de producție s-au emis primele monede. Cea mai importantă monedă este drahma de argint, bătută de cetate între 480 - 475 înainte de Hristos după un etalon atic.
 
Pe reversul monedei se regăsește emblema sau stema cetății, vulturul pe delfin și denumirea orașului Histria, în dialectul ionic Istrie, iar pe avers sunt reprezentate două capete întoarse care l-ar putea înfățișa pe Apollo Tămăduitorul, principala divinitate a Histriei.

Un al doilea eveniment important înregistrat între secolele V - IV înainte de Hristos, este dat de o revoluție democratică în urma căreia a fost înlăturat regimul aristocratic și a fost instituit un regim politic democrat, după model atenian.


 
Primele săpături au fost realizate de arheologul Vasile Pârvan în anul 1914.
 
La conducerea șantierului s-au succedat Scarlat Lambrino, Emil Condurachi, Dionisie M. Pippidi, Petre Alexandrescu, Alexandru Suceveanu și Alexandru Avram.

În ultimul secol, la cercetări au mai participat reputații Grigore Florescu, Emilian Popescu, Nubar Hamparțumian, Suzana Dimitriu, Maria Coja, Aurelian Petre, Maria Alexandrescu Vianu, Catrinel Domăneanțu, arh. Dinu Theodorescu.
 
Lor li se adaugă sute de alți arheologi de valoare care și-au făcut ucenicia pe acest șantier.





Complexul Muzeal Histria este dotat cu incinta muzeului și muzeul în aer liber (ruinele cetății). Rezervația arheologică, împreună cu necropolele sale atinge aproximativ 75 de hectare întindere.

În muzeu sunt expuse piese de arheologie greacă, romană și bizantină, provenind din cercetările de la Histria și din împrejurimi: amfore, inscripții, vase ceramice, sticlă, opaițe, podoabe, reliefuri arhitecturale.
 
În cetate se pot vedea zidul de incintă din perioada romano-bizantină, cu turnuri și porți, străzile și piețele antice, fundații de basilici (printre care Marea Basilică Episcopală), case și magazine, băile romane (Terme I și II), temple antice din Zona Sacră etc.
 
În interiorul muzeului există și un depozit lapidariu, cu piese din piatră descoperite, dar neexpuse în expoziția permanentă.

 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

"Histria", bate pasul pe loc. Consiliul Județean Constanța reînoiește protocolul cu Institutul de Arheologie Vasile Pârvan și Institutul Național al Patrimoniului

Cetatea Histria, cel mai vechi oraş atestat din România, reabilitată cu sprijinul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“ şi al Institutului Patrimoniului