Retrospectivă 2022. Județul Constanța, finanțare prin PNRR în cadrul programelor de dezvoltare, transport și sănătate

• În 2022, România a primit 6,3 miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
• Comisia Europeană a efectuat în octombrie 2022 plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de ţara noastră
• La aceasta, se adaugă două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 şi în ianuarie 2022
• Cea de-a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara anului 2023

 
 
PNRR reprezintă documentul strategic al României care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii pentru aplicarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă la nivel naţional.

În 2022, România a primit 6,3 miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după ce Comisia Europeană a efectuat în octombrie 2022 plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri.

La aceasta, se adaugă două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 şi în ianuarie 2022.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro.

În plus, se discută despre ajustarea PNRR şi introducerea unui nou capitol prin care se urmăreşte asigurarea independenţei energetice a României prin utilizarea energiei produsă din surse regenerabile, pentru care țara noastră ar putea primi 1,39 miliarde euro până în 2026.

Cea de-a doua cerere de plată din PNRR a fost transmisă Comisiei pe 15 decembrie 2022.

Cea de-a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara anului 2023.

Programul Sănătate este un program multifond ce dispune de o alocare totală de valoare de 5,8 miliarde de euro ce cuprinde finanţare FSE+ şi FEDR, precum şi o componentă de împrumut de 2 miliarde de euro, realizat prin intermediul Băncii Europene de Investiţii.

Obiectivul general al acestuia este de a construi sistemul medical din România, astfel încât românii să beneficieze de condiţii, servicii şi personal de nivelul ţărilor europene cu sisteme publice de sănătate performante.

Județul Constanța are proiecte pentru structuri medicale noi care sunt eligibile pentru finanțarea PNRR pe infrastructură spitalicească. Este vorba despre Departamentul „Sănătatea mamei și copilului“ – un corp nou de 9 etaje, la Spitalul Județean Constanța, Pavilion de Pneumologie III la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Palazu Mare și o Policlinică municipală de cardiologie și oncologie.

Din cele 42 de dosare eligibile vor fi selectate minimum 25 de obiective de investiții în limita bugetului aferent PNRR. Lista finală va fi pusă în transparență decizională în luna ianuarie 2023, au anunțat reprezentanții Ministerului Sănătății, și va fi supusă aprobării prin Hotărâre de Guvern. Banii alocați ar urma să fie folosiți pentru construirea de noi spitale, dar și pentru corpuri de spital, pavilioane sau secții noi.

Programul Transport vine cu o alocare de 9,6 miliarde euro, din care 4,6 miliarde euro finanţare din partea Uniunii Europene, pentru recuperarea decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a României.

Indicatorii ce vor fi realizaţi prin Programul Transport includ peste 305 km drumuri noi sau reabilitate, 2.370 km de drumuri dotate cu elemente de siguranţă rutieră, 150 km linii de tramvai şi metrou reconstruite sau modernizate şi 64 km de căi ferate reconstruite sau modernizate.

Anul trecut, infrastructura rutieră din România s-a îmbogăţit în 2022 cu puţin peste 53 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres, însă începând din 2023, anual se vor putea inaugura cel puţin 100 de kilometri, în baza contractelor care au fost semnate la CNAIR în 2022.

În 2022, s-au făcut paşi concreţi pentru construcţia Autostrăzii Unirii (A8), ce va avea o lungime totală estimată de 311 km (Târgu Mureş - Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni). Recent, în şedinţa de Guvern au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici pentru două dintre secţiunile Autostrăzii Unirii, finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
 
De asemenea, urmează să mai fie finanţate extensii şi modernizări ale infrastructurii feroviare (inclusiv reţeaua de metrou), dar şi proiecte pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre.
 
Războiul din Ucraina a scos la suprafaţă necesitatea investiţiilor în porturile din România.

Executivul a aprobat investiţii pentru creşterea capacităţii de operare a Porturilor Constanţa şi Galaţi, în valoare de peste 786 milioane de lei.

În cazul Portului Constanţa, investiţiile au avut valoare de 5,355 miliarde de lei din fonduri europene, sume alocate Ministerului Transporturilor din bugetul de stat şi din venituri proprii ale CFR SA, şi vizează continuarea lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare din Portul Constanţa.
Aceste investiţii vor duce la creşterea fluxurilor de marfă şi transferarea acestora mult mai eficient de la modul de transport maritim la modurile de transport terestre.

Astfel, va creşte atât capacitatea de operare a Portului Constanţa, cât şi importanţa acestuia pentru aprovizionarea altor zone.
 
În plus, pe lângă modernizarea reţelei feroviare, proiectul prevede şi lucrări de consolidare care vor mări suprafeţele şi vor optimiza activităţile de manevră.

Şi de la Uniunea Europeană vor veni 60 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa şi construcţia podului de la Ungheni, în condiţiile în care aceasta a decis să sprijine cu 616 milioane de euro un număr total de 35 de proiecte care vor permite investiţii în infrastructuri cheie ce pot fi utilizate atât în scop civil cât şi militar, un lucru important având în vedere agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Cele 35 de proiecte, printre care se numără şi două din România, au fost selectate în cadrul celei de-a doua cereri de propuneri incluse în Pachetul de Mobilitate Militară.

Acestea vizează modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa, etapa 1 Valu lui Traian, care va beneficia de o finanţare de la UE în valoare de 43,515 milioane de euro, precum şi designul şi construirea podului peste Prut de la Ungheni, care va beneficia de o finanţare de 16,486 milioane de euro.

În 2022, în Portul Constanţa, 35 de linii de cale ferată (13,398 km) şi 75 de aparate de cale noi au fost redeschise circulaţiei, lucrări efectuate de CFR SA. Totodată, sunt în execuţie 64 de linii (29,795 km), 51 de aparate de cale şi şapte treceri la nivel.

De altfel, Portul Constanţa a avut anul trecut cea mai puternică creştere în clasamentul principalelor 20 de porturi europene, urcând de pe locul 16 pe locul 11, în condiţiile în care cantitatea de marfă manipulată s-a majorat cu 26%.
 
Pe sectorul feroviar, anul 2022 a venit cu multe investiţii, CFR SA demarând licitaţiile, finanţate prin PNRR. Gradul de contractare al companiei pe PNRR este de 86,78% la finele anului, în condiţiile în care jalonul asumat era de 50%.

Astfel, compania a beneficiat de 14,73 miliarde de lei din PNRR pentru modernizarea şi repararea a 608,344 km de cale ferată.

Tot pe PNRR, au fost semnate şapte contracte în valoare de 13,19 miliarde de lei pentru modernizarea infrastructurii feroviare pe 289 kilometri de cale ferată (proiectare şi execuţie lucrări).
 
La finalul anului 2022 și Ministerul Dezvoltării a anunțat finalizarea etapa de evaluare a cererilor de finanțare depuse de Consiliile Județene pentru amenajarea de trasee cicloturistice, finanțate prin Componenta 11 - Turism și cultură a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – anunță ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Ministerul, prin PNRR, finanțează construcția traseelor cicloturistice care leagă localități din cel puțin trei județe și care facilitează turismul prietenos cu mediul și un stil de viață sănătos.

Ministerul a primit 10 cereri de finanțare, toate eligibile, pentru amenajarea a 6.556 km trasee cicloturistice, în valoare totală de 643.635.300 de euro. Bugetul total aferent acestei componente este de 197,5 milioane de euro pentru amenajarea a aproximativ 2.394 km de trasee.
Traseele cicloturistice vor permite României să participe și să contribuie la reconfigurarea rețelei europene de trasee EuroVelo și a diverselor trasee cicloturistice internaționale. Proiectul depuse de Consiliile Județene Călărați, Ilfov, Giugiu și Constanța care însumează 693 km de trasee în valoare de 57.172.500 euro a primit 39.70 puncte.

Ministerul Dezvoltării finanțează prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe componentele Valul Renovării și Fondul Local.
Cel mai important contract de finanțare pentru Constanța este proiectul „Sursă de producție energie utilă termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență în municipiul Constanța” depus în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Măsura de investiții 3 - Dezvoltarea de capacităţi de producţie pe gaze, flexibile și de înaltă eficienţă, pentru cogenerarea de energie electrică și termică (CHP) în sectorul încălzirii centralizate, în vederea reducerii nivelului de dioxid de carbon din atmosferă.
 
Este primul contract de finanțare semnat din PNRR prin intermediul Ministerului Energiei Valoarea totală a proiectului viitorului CET al municipiului Constanța este de  742.921.672,15 lei.
 
 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

2022. Anul în care Guvernul a intervenit în piața de energie pentru plafonarea preţurilor. Diferența dintre preţul pieţei şi cel din plafon, suportată de la bugetul de stat