Golgota de la Fantana Mare

Mitul se impleteste cu realitatea in satul Fantana Mare. Oamenii traiesc in anul 1428

Inspaimantatoarea balada in care sacrificiul uman naste "monastire ’nalta, cum n-a mai fost alta", Mesterul Manole, are un corespondent partial in Fantana Mare. Reporterii ZIUA au descoperit intr-un cimitir musulman din satul Fantana Mare o moschee abandonata "pentru ca tot ce se construia ziua, se surpa noaptea". Intr-o dimineata aspra de martie, umbrita de prea multa singuratate si cu cearcane intre coastele de calcar, Fantana Mare si-a dezvaluit povestea. O intamplare ciudata ne-a condus pasii in Fantana Mare. Am plecat spre Bulgaria, dar Fantana Mare ne-a deschis larg bratele. Un satuc unde nu ajungi decat din pura intamplare sau intentionat. Un loc incarcat cu credinta, in care femeile isi pleaca cuvioase privirile, iar copiii te intampina cu zambete fara sa cerseasca nimic. Este singurul loc din tara in care populatia este majoritar musulmana si printre putinele din Europa. Saracacios, dar decent, simplu, dar nu simplist. O lume desprinsa parca din povestile bunicilor, in care barbatii conduc, dar femeile creeaza. E anul 1428 in micul sat, dupa calendarul musulman. Apa inseamna viata Sebatin Memet, liderul organizatiei locale a Uniunii Democrate a Turcilor din Romania, ne-a calauzit pasii spre satul sau, deschizandu-ne sufletele catre o cultura cunoscuta doar in aparenta. Intr-o vale adanca, intre dealuri prapastioase si hrube infioratoare, si-au facut salas locuitori de nationalitate turca. Sebatin ne spune ca initial stramosii sai locuiau pe un mare deal in apropiere. Podisul nu oferea apa, iar oamenii duceau o lupta apriga pentru supravietuire. Legenda spune ca localnicii au observat un bou care pleca zilnic din sat si se intorcea seara plin de noroi. Intr-o zi, animalul a fost urmarit si nu mare le-a fost mirarea oamenilor cand au descoperit boul adapandu-se la un izvor. Au hotarat atunci ca timpul chinului trebuie sa ia sfarsit si s-au mutat cu totii in valea cea mare, strajuita de pereti erodati aprig de apele torentiale. Cunoscator al istoriei satului sau, Sebatin spune ca izvorul a fost captat si transformat ulterior in cismeaua care marcheaza si acum centrul satului. Interesant este ca in Fantana Mare nu s-au mai construit decat doua alte fantanite. Cismeaua de demult ofera inca apa tuturor: oamenilor si cirezilor de vite. Cigdem, un cetatean turc, a refacut in 2005 cismeaua. In centrul sau a gravat o ruga. In satuc, rugaciunile se ridica spre Allah de cateva ori pe zi... Ultimul drum In moschee, timpul se comprima. Sebatin explica cu voce calda, pe-ndelete, ritualurile credintei sale. Cum ca-n lacasul sfant se intra curat, iar mainile, fata si tamplele se scalda cu apa dintr-un loc special amenajat la intrare. "Femeile nu intra in moschee. Doar barbatii. Asa este la noi", spune barbatul. O revolta surda ma strabate pret de o secunda. Ma infior, dar gandul dispare alungat de glasul lui Sebatin. "Sa mergem la cimitir", mai spune barbatul incetisor. Toata lumea se cunoaste. Femeile zambesc cordial. "Nu stiu o boaba de romana!", explica Sebatin lipsa raspunsurilor la salut. Drumul pietruit se intrerupe la un moment dat, iar masina aluneca greu pe urmele noroioase ale carutelor. Un povarnis puternic inclinat, prafuit vara si alunecos cand ploile navalesc in vale duce catre cimitir. E Golgota mea, spune Sebatin zambind, incercand sa ne faca sa intelegem greutatea cuvintelor. Sotia mea e la capatul drumului... acolo unde vom ajunge cu totii mai devreme sau mai tarziu. Moscheea din cimitirul-padure Un podet peste un canal de irigatie desparte lumea mortilor de noi. De jur imprejurul cimitirului intins pe zece hectare, se-ntinde campul. O taiem direct pe aratura, printre brazdele aburinde. Calcam pas pe pas. Morminte proaspete, acoperite cu maldare de crengi de copac, sunt randuite de jur imprejurul unei paduri. "Padurea a crescut peste vechiul cimitir. In mijlocul sau trebuia sa se construiasca o moschee. Tot ce se construia ziua, se surpa noaptea. Au insistat mesterii si in final au renuntat", mai spune omul. Impietrim! "Mesterii grabea, Sforile-ntindea, Locul masura, Santuri largi sapa, Si mereu lucra, Zidul radica, Dar orice lucra, Noaptea se surpa!". O moschee asemanatoare monastirii lui Manole?! "Seamana cu legenda mesterului Manole. Dar aici nu s-a adus jertfa umana", completeaza Sebatin, iar vorbele taie in carne vie. Sute de mii de copacei, ingemanati, blocheaza intrarea in padure. Parca ne refuza accesul, iar drumul spre zidurile abandonate este de negasit. Cararile nu duc nicaieri, iar tufele cu spini ne recomanda sa facem cale intoarsa. Dupa o lupta infernala cu crengile copacilor abandonam, invinsi. Pe sub coroanele bogate se zaresc zecile de pietre funerare, indiciile a tot atatea morminte. "Allah incearca omul. Si Dumnezeul vostru la fel. Allah a cerut jertfa umana, dar nu a lasat ca faptul sa se petreaca. Intelegi? A vrut doar sa testeze credinta", mai explica Sebatin esenta unei sarbatori sfinte a islamismului. De moscheea din cimitir nu a auzit multa lume. "Locul nu este blestemat, asa cum se spune la voi (n.r. ortodocsi). Nu uita", staruie credinciosul. Fara explicatii stiintifice Seful cultului musulman din Romania, Murat Yusuf, s-a aratat uimit de legenda moscheei din Fantana Mare. "Islamul este credinta ratiunii, iar demolarea peretilor lacasului in timpul constructiei nu se poate explica stiintific", sustine muftiul. Cum cimitirul dateaza de pe vremea imperiului otoman, un iz de explicatie tot se degaja, caci si credinta era mult mai mare. In astfel de cimitire s-au inmormantat evlia (n.r. iubitii sau prietenii lui Allah). O explicatie nestiintifica ar fi ca Dumnezeu a impiedicat ridicarea moscheei tocmai pentru ca somnul iubitilor sai credinciosi sa nu fie deranjat. Intr-adevar, spre deosebire de ortodocsi, care-si dezgroapa mortii la sapte ani, somnul vesnic al musulmanilor nu trebuie intrerupt. Situl Fantana Mare Paradoxal, numele comunei nu vine de la existenta unei fantani mari. Denumirea turceasca a satucului este Baspunar, adica primul lucru pe care trebuie sa-l faca cei care vor sa se aseze intr-un loc este sa construiasca o fantana. Pentru a oferi tuturor din frumusetea Fantanii Mari, Primaria Independenta impreuna cu comunitatea oamenilor de afaceri vor reabilita o mare parte dintre case. Satucul Fantana Mare se va transforma astfel intr-un muzeu in aer liber, in care mormintele din a doua epoca a fierului vor fi puse in valoare, alaturi de obiecte de cult musulman. Piatra sfanta O cararuie bine batuta ne conduce catre "Piatra sfanta". Un bloc de piatra, cu doua orificii este unul dintre locurile venerate de credinciosii musulmani din Dobrogea. Un copac din fata sa este impodobit cu haine aduse de credinciosi, ofrande daruite divinitatii. Spre deosebire de ortodoxism, islamul nu are sfinti, iar rugile credinciosilor la pietre funerare nu sunt bine privite de conducerea Muftiatului. Seful cultului musulman din Romania, Murat Yusuf, sustine ca astfel de practici se mai intalnesc si la Babadag, pe dealul Kyoun baba (n.r. parintele satului ), insa Muftiatul nu le accepta.

Scris de: {autor}Cristina RACOARE{/autor}