Comoara din măruntaiele Pământului Izvoarele termale din Hârşova, valorificate printr-un proiect transfrontalier (galerie foto)

 

Că Dobrogea reprezintă un teritoriu unic nu mai este cazul să o spunem. Tărâm al contrastelor, al mozaicului cultural, petecul de uscat ce se întinde între Dunăre şi Marea Neagră este binecuvântat cu locuri unice. De la cei mai vechi munţi ai Europei, la Delta pe care o formează Dunărea la vărsare, plaje sălbatice, păduri şi peşteri unice, recifi jurasici şi chiar izvoare cu ape termale cu proprietăţi excepţionale. Dobrogea se poate lăuda că a muşcat câte puţin din fiecare minunăţie a naturii.
 
Situat pe malul drept al Dunării, în nord-vestul judeţului Constanţa, oraşul Hârşova este un vechi leagăn al umanităţii, dăinuind de peste şapte milenii, numindu-se în vremuri străvechi Carsium. Tocmai Danubiusul aduce oraşului atât de multe beneficii. De pildă, izvoarele termale de la Hârşova reprezintă o comoară, care se dezgroapă singură din adâncuri, dar de care oamenii nu pot profita la justa ei valoare. Încă de acum câţiva ani, autorităţile publice locale au purtat discuţii pentru amenajarea unei staţiuni balneare la Hârşova. După îndelungi frământări, s-a găsit o soluţie salvatoare pentru valorificarea apelor binefăcătoare care ţâşnesc singure din măruntaiele pământului.
 
„Am avut în anii trecuţi mai multe discuţii cu nişte investitori străini, de prin Israel, de prin Germania, dar au abandonat proiectul. De aceea, am căutat permanent soluţii pentru a putea pune în valoare această comoară naturală care ne este dată“, a declarat primarul oraşului Hârşova, Tudor Nădrag.
 
Izvorul care adună oameni din toată ţara

 
În prezent, apa termală de la Hârşova, care iese singură din pământ, este captată în câteva bazine din beton improvizate, amplasate pe malul Dunării. Apa, care atinge temperaturi de 43 de grade Celsius, este autopompată la suprafaţă, fără intervenţie mecanică.
 
„Beneficiem de izvoare termale care ies, prin presiune, singure din pământ, la o temperatură de 43 de grade Celsius. De 40 de ani, în condiţii improvizate, în nişte bazine improvizate, oamenii vin din toată ţara, în perioada verii, pe malul Dunării, cu corturi şi rulote. Pescuiesc şi fac şi tratament cu aceste ape termale“, a adăugat primarul de la Hârşova.
 
Ape termominerale sulfuroase, iodurate, bromurate şi radioactive se întâlnesc în zona Vadu-Oii - Hârşova. Zăcămintele de apă termominerală sunt puse în evidenţă de forajele situate între malul Dunării şi drumul dintre satul Vadu-Oii şi DN 2, la 2 kilometri de oraş. Apa are o concentraţie superioară de sulf şi H2S şi are curgere liberă într-un bazin de beton - ca amenajare minimă pentru utilizarea la băi terapeutice. Temperatura acestor ape are circa 42-52 de grade Celsius, iar debitul este de 8 l/s. Apele termominerale de aici sunt omologate  asemănător cu cele de la Băile Herculane, putând fi utilizate pentru cura balneară în bazele termale.
 
Proiect transfrontalier pentru exploatarea resursei minerale

 
Abia anul acesta, administraţia publică locală de la Hârşova a reuşit să facă paşi importanţi în demersurile sale de a exploata aceste izvoare. Până la urmă, o staţiune balneoclimaterică va lua naştere aici printr-un proiect european transfrontalier. „Am lucrat la foc automat. Parcă cineva îşi doreşte cu tot dinadinsul ca proiectele europene să nu poată fi accesate. Într-un termen foarte scurt de depunere, am fost nevoiţi să facem o mulţime de acte, dar am reuşit. Pe 30 septembrie, am depus două proiecte foarte importante. Unul dintre ele reprezintă un vis mai vechi al nostru, acela de realizare a unei staţiuni balneare“, a declarat Tudor Nădrag.
 
Fiind un proiect transfrontalier, suma accesata se împarte în mod egal către cele două localităţi din ţări comunitare. Astfel, Hârşova va avea 3 milioane de euro, iar oraşul General Toshevo, din Bulgaria, alte 3 milioane de euro. Localitatea din Bulgaria va promova tot o resursă naturală locală, nămolul sapropelic.
 
„Am întocmit aici un plan urbanistic zonal. Astfel, am putut scoate din circuitul agricol trei hectare de teren în zona apelor termale. Pe o suprafaţă de 1,5 hectare, vom ridica o staţiune balneoclimaterică, cealaltă jumătate o vom pune la dispoziţia oricărui privat va dori să investească aici în acest tip de activitate. Vrem să încheiem astfel un parteneriat public-privat puternic. Ne-am propus de asemenea ca în viitorul centru să angajăm 15 persoane din localitate, deci să creăm astfel şi locuri de muncă“, a adăugat Nădrag.
 
Viitoarea staţiune, proiectată de vicepreşedintele Asociaţiei Arhitecţilor din România

 
Proiectul este deja destul de avansat. Ca să nu piardă timpul, autorităţile locale de la Hârşova au deja planurile viitoarei construcţii care va adăposti centrul balnear, creat prin fonduri europene. „Proiectul arhitectural este făcut de un colectiv de arhitecţi din Bucureşti, al cărui lider este vicepreşedintele Asociaţiei Arhitecţilor din România. Ansamblul pe care îl vom ridica este prevăzut cu 26 de camere cu grup sanitar propriu, săli de conferinţă, bazine termale, căi de acces şi comunicaţie, spaţii verzi, căi de circulaţie rutieră şi pietonală şi altele“, a explicat edilul-şef de la Hârşova.
 
Dar de unde şi până unde această comoară termală a Dobrogei la Hârşova? Dr. inginer Diana Perşa, de la Institutul Geologic al României, a explicat că astfel de izvoare termale sunt prezente în mai multe locuri de pe întinderea teritorială a judeţului Constanţa.
 
„Există mai multe astfel de izvoare precum cele de la Hârşova. Sunt izvoare la Topalu, la Ghindăreşi, tot pe cursul Dunării. De asemenea, sunt izvoare termale şi la Marea Neagră, unele exploatate foarte bine, cum sunt cele de la Mangalia sau de la Saturn. Cele de la Hârşova au intrat relativ recent în atenţia autorităţilor locale, deşi au fost descoperite prin anii ’60 - ’70“, a declarat cercetătorul.
 
Aşadar, Dunărea şi Marea Neagră fac, încă o dată, daruri nepreţuite teritoriului dobrogean, daruri încă insuficient valorificate.


 
„Izvoarele de la Hârşova sunt legate de depozitele sedimentelor din aluviunile Dunării. Sunt depozite dintr-un acvifer cuaternar. Prin 1970, s-au făcut foraje şi au fost identificate aceste izvoare sulfuroase şi iodobromurate, care au certe calităţi terapeutice. De asemenea, nivelul de bacterii din aceste ape este extrem de scăzut, ceea ce înseamnă că aceste ape sunt foarte bune pentru îmbăiere şi chiar pentru consum. Studii mai vechi demonstrează că aceste ape sunt recomandate în tratamente terapeutice.


 
O explicaţie pentru care aceste izvoare ies la suprafaţă la o temperatură de peste 40 de grade Celsius fără acţiune mecanică este dată de faptul că sunt încălzite în straturile din profunzime şi ţâşnesc la suprafaţă prin aceste falii dunărene“, a explicat prof. dr. Diana Perşa, de la Institutul Geologic al României, pentru ZIUA în judeţ.