Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
13:06 23 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Petrică Miu, inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa

ro

12 Nov, 2017 00:00 1395 Marime text
În secolul al XlX-lea, Dobrogea „era un pustiu de ierburi peste care ochiul luneca zile întregi până să descopere un copac de umbră, sau niscaiva aşezări omeneşti într-un fund de vale. Ici-colo, întâlneai doar turmele ciobanilor români şi călăreţi turco-tătari, tăind valurile de buruieni“ (D.A. Culea, „Cât trebuie să ştie oricine despre Dobrogea“, Ed. Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1928, p. 7). Agricultura şi industria erau inexistente, chiar în stare primitivă, ,,plugul este arareori întrebuinţat, rariţa este instrumentul general al plugăriei locuitorilor“ (I.A. Nazarettean, „Notiţe istorice şi geografice asupra provinciei Dobrogea“, Tipografia Română, Tulcea, 1881, p. 22-23).
 
În Dobrogea nu existau căi de comunicaţie, în afara celor moştenite de la turci şi calea ferată Constanţa - Cernavodă. Judeţul Constanţa avea şapte comune urbane, 73 de comune rurale şi 103 cătune, fiind împărţit în cinci arondismente: Constanţa, cu o populaţie de 11.839 de locuitori, Mangalia -12.433 de locuitori, Hârşova - 8.825 de locuitori, Medgidia - 11.503 locuitori şi Silistra Nouă - 20.312 locuitori. „Strânsă între Dunăre şi mare, pitită la gurile maiestuosului fluviu, care după o îndelungată călătorie parcă îşi caută odihnă în adâncimile mării, Dobrogea este menită să joace unul din rolurile cele mai importante în dezvoltarea regatului român. Ea ne-a dat tocmai ceea ce este mai important şi care lipseşte multor ţări: ne-a dat Marea (...) Marea joacă în alcătuirea unei ţări rolul pe care plămânii îl joacă în organismele vii: pe acolo inspiră şi respiră naţiunea“ (Gr. N. Gheorghiu-Bârlad, Dobrogea. Studiu politico-social, Tipografia Curţii Regale, F.Gobl & fiii, Bucureşti, 1968, p. 4).
 
Korolenko, marele scriitor rus care a vizitat Dobrogea la jumătatea secolului al XIX-lea, afirma că „românul nu persecută nici limba, nici religia, asta e adevărat; instituţiunile sale sunt pătrunse de toleranţă naţională şi religioasă; în şcoala sa copilul nu este educat într-o religie străină, el nu împiedică pe nimeni de a şi-l educa în religiunea sa. El cere cele mai minunate cunoştinţe despre lumea lui Dumnezeu, cunoştinţa alfabetului de stat şi îndeplinirea măsurilor de siguranţă (Ibidem, p. 15). 
 
Referindu-se la starea Dobrogei după 1878 („Rensegnements sur la Dobrodja“, 1879), baronul D’Hogguer spune că „în toată Dobrogea nu se vede decât cu puţine excepţiuni aproape acelaşi lucru. Oraşe stricate de ocupaţiunea militară în timpul războiului, sate distruse de către bandele de circasieni şi de başibuzuci în momentul plecării populaţiunii şi autorităţilor turce. Aproape pretutindeni vitele au fost luate de aceste bande. După război, numai vreo câteva familii turce sau tătare s-au întors îndărăt, făcându-se pace. Aceşti coloni se găsesc într-o sărăcie de necrezut. Animalele trebuitoare la muncă le lipsesc. Le lipsesc de asemenea şi sămânţa pentru semănat şi aproape le lipsesc şi mâncarea de toate zilele. Dacă guvernul român, care a început deja a împărţi ajutoare tuturor acestor populaţiuni nu va lua măsuri mai energice pentru a le procura seminţe, puţine animale, este de temut că o mare parte din aceştia se vor decide a părăsi această ţară. Mai cu seamă districtul Constanţa este foarte încercat. Voiu să zic în onoarea domnului Opreanu, prefectul Constanţei, care face sforţări uimitoare pentru a scăpa aceste sărace familii de rigurozitatea iernei, distribuindu-le ajutoare de tot felul, chiar în bani, şi se crede asemenea că guvernul român va da pentru viitorul sezon animale şi seminţele necesare. Fără aceasta, ţara va fi anul acesta al treilea fără recolte şi prin urmare fără resurse. 
 
Situaţiunea Dobrogei actualei sub raportul agriculturei este fără îndoială miserabilă. Instrumentele de cultură sunt foarte primitive, turcii nu se ocupă decât foarte puţin de agronomie. În cea mai mare parte a satelor dobrogene lipsesc arborii fructiferi care ar putea aduce menageului mari resurse şi a deveni astfel un obiect de speculaţiune. Viile de asemenea lipsesc în centrul Dobrogei (...) Nu ne îndoim că guvernul român va face să progreseze acest ţinut în agricultura şi comerţul său“ (Gr. Gr. Dănescu, „Dicţionarul geografic, statistic, economic şi istoric al judeţului Constanţa“, Tipografia şi Fonderia de Litere Thoma Basilescu, Bucureşti, 1897, p. 374-375). 
 
După revenirea Dobrogei la patria-mamă, în 1878, statul român s-a implicat intens în procesul de colonizare a acesteia. Se aplică acum în provincie regulamente cu putere de lege, decretate de factorul constituţional, pentru stabilirea formelor administraţiei publice, organizării juridice, sistemul impozitelor, serviciul vămilor, administrarea domeniilor statului. „Dobrogea reprezintă pentru România un spaţiu vital de o importanţă capitală în comparaţie cu alte provincii mărginaşe“ (C. Brătescu, „Clima Dobrogei“, în „Dobrogea. Cincizeci de ani de vieaţă românească“, Ed. Cultura Naţională, Bucureşti, 1928, p. 3). 
 
Revenirea Dobrogei la patria-mamă, în urma războiului din 1877-1878, a creat condiţiile pentru colonizarea și apoi transformarea ei, într-un model de conviețuire multiculturală și multietnică.
 
Cotidianul ZIUA de Constanţa publică, în această perioadă, mesaje dedicate Zilei Dobrogei, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi a 17 ani de activitate jurnalistică. Fie că Dobrogea este locul lor natal sau nu, personalităţi din diferite domenii şi reprezentanţi ai instituţiilor de pe plan local şi naţional ni s-au alăturat în acest proiect aniversar, transmiţând pentru cititorii noştri mesaje dedicate celebrării provinciei istorice dintre Dunăre şi mare. Rămâneţi alături de noi pentru a marca această sărbătoare!
 
Citeşte şi:
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017

Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul inspectorului-șef al IJJ Constanța, col. Constantin Dima, și al comandantului GJM Constanța, lt.-col. Mihai Daniel Ferencz

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul şefului Muzeului de Arheologie „Callatis“, Sorin Marcel Colesniuc

Ti-a placut articolul?

Comentarii