Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
06:42 18 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Anton Traian Antoniadis, preşedintele Comunităţii Elene „Elpis“ Constanța

ro

11 Nov, 2017 00:00 2040 Marime text
Ținuturile din jurul Mării Negre au o istorie zbuciumată. Deși în ultimele decenii au fost afectate de conflicte etnice, colaps economic și rivalități, țările din această regiune și-au păstrat totuși moștenirea și interesele comune. În prezent, Marea Neagră este mai importantă ca niciodată, pe lângă traseul comercial, care face legătura între Balcani, Asia Centrală și Orientul Mijlociu, apărând și rolul său geostrategic. 
 
Autorul Charles King descrie evoluția în timp a acestei zone, de la Pontus Euxinus din Antichitatea greacă și latină la popoarele migratoare, bizantinii și, în cele din urmă, turcii Evului Mediu, apoi la cele două mari puteri, Imperiul Otoman și Rusia, sub semnul cărora a stat epoca modernă, subliniind că Marea Neagră a devenit, dintr-o simplă graniță, o regiune care a facilitat contactul între comunități religioase, imperii, iar mai târziu națiuni și state.
 
Când a ajuns în exilul său din cetatea Tomisului, acum două milenii, poetul Publius Ovidius Naso a auzit vorbindu-se grecește. „Tristele“ lui trimise la Roma amintesc că litoralul Pontului Euxin era împărțit între geți și greci.
 
Cetățile de pe țărmul Mării Negre, dar și unele din interiorul Dobrogei fuseseră colonizate de către coloniștii regatului pontic, care, în secolele VII-V î.Hr., au fondat Constanța, sub numele de Tomis.
 
Dacă ionienii fondează Tomis (Constanța de astăzi), tot ei pun bazele, în secolul al VII-lea, orașului Istros (numit de romani Histria), pentru ca, apoi, dorienii din Herakleea Pontica să fondeze, în secolul VI î.Hr., orașul Callatis (Mangalia).
 
Venirea grecilor în Dobrogea a determinat, pe lângă apariția unor înfloritoare centre comerciale și meșteșugărești, realizarea unor intense schimburi cu populația autohtonă, difuzarea culturii și civilizației elene și îmbogățirea toponimiei locale cu denumiri grecești. Pe lângă cele amintite, putem adăuga: Axiopolis (lângă Cernavodă), Halmyris (Murighiol de azi) sau Orgame (Argamum, pe locul localității Jurilovca).
 
De-a lungul secolelor s-au înregistrat mai multe valuri de emigranți eleni, dar imigrări masive au avut loc în perioada Imperiului Otoman. Grecii au adus în spațiul românesc reprezentanți din toate domeniile profesionale: ingineri, militari, funcționari, artiști, prelați, profesori, medici, filosofi, clerici, meșteșugari, negustori, editori, traducători, tipografi, librari, marinari etc.
 
După revenirea Dobrogei la patria-mamă, prin proclamația Regelui Carol I de la 14 noiembrie 1878, primul primar ales în mod liber al Constanței a fost Anton Alexandridis, urmat de alți primari greci ai Constanței, S. Schinas (1897-1899) sau G. Menderkus (1904).
 
Numele multor greci se află printre muncitorii care au construit Podul de la Cernavodă sau la marile lucrări din Portul Constanța, asta ca să amintim doar două dintre simbolurile Dobrogei. De numele altor greci sunt legate o serie de clădiri istorice ale orașului, linii de navigație sau afaceri prospere care au adus decenii de bunăstare regiunii.
 
Deși dimensiunile comunității grecești din Dobrogea s-au diminuat simțitor, ajungând de la 26.495 de persoane în 1930 la aproximativ 10 - 12.000 astăzi, grecii din Dobrogea sunt cetățeni model ai regiunii, integrați perfect, dar păstrându-și tradițiile și limba maternă cu sfințenie.
 
Deși în sângele nostru ADN-ul este grecesc, iar uneori vorbele aduc aminte mai degrabă cu melodii duioase auzite seara pe terasele orașului, inimile ne bat pentru România, pentru Dobrogea noastră străveche. Aici ne-am născut, aici am fost crescuți în spiritul toleranței și al iubirii pentru semeni, aici am muncit, ne-am crescut copiii, aici ne-am bucurat sau ne-am întristat.
 
Suntem parte din Dobrogea, pentru că Dobrogea ne-a primit cu brațele deschise străbunii, a avut grijă de bunicii noștri, ne-a ocrotit părinții și ne dă nouă posibilitatea acum să le oferim un viitor copiilor noștri.
 
Ne iubim țara, iubim Dobrogea și Constanța pentru că un vechi proverb grecesc ne învață: „Inima care iubește este întotdeauna tânără!“, la fel ca cel românesc: „Nu iți iubi țara cu furie, fă-o mai bine cu speranța!“
 
Cotidianul ZIUA de Constanţa publică, în această perioadă, mesaje dedicate Zilei Dobrogei, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi a 17 ani de activitate jurnalistică. Fie că Dobrogea este locul lor natal sau nu, personalităţi din diferite domenii şi reprezentanţi ai instituţiilor de pe plan local şi naţional ni s-au alăturat în acest proiect aniversar, transmiţând pentru cititorii noştri mesaje dedicate celebrării provinciei istorice dintre Dunăre şi mare. Rămâneţi alături de noi pentru a marca această sărbătoare!
 
Citeşte şi:
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017

Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Horia Teodorescu, preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Marius Horia Ţuţuianu, preşedintele CJC

Ti-a placut articolul?

Comentarii