#sărbătoreşteDobrogea Căpitanul M.D. Ionescu, „Progresele Dobrogei în pragul veacului XX“

„Dobrogia, cu o suprafață de 15600 k.p, ne înfățișează caracteristica unui ținut, din care geologul, meteorologistul, medicul, etnograful, archeologul, istoricul, economistul, ca și militarul, pot trage atâtea exemple, câte sunt și punctele de privire de a-l studia.
 
În adevăr, în nici o parte a Europei nu găsim, pe o suprafață așa de restrânsă, o varietate așa de mare de terenuri, un climat așa de curios de schimbător, de aci condițiuni așa de felurite de traiu - căci într-un fel trăesce locuitorul din desfătătoarea vale a Taiței, altfel Lipoveanul din Lagune și cu totul altfel plugarul din câmpiile arse de soare ale Caraomerului - un mozaic mai împestrițat de popoare, fiecare cu datinile, eresurile și deprinderile lui, un mai bogat material archeologic, un teren mai cutreierat de invazii și mai călcat de războaie și în fine un câmp mai deschis exploatării solului și subsolului, ca în Dobrogia.
 
Dar nota cea mai caracteristică acestui petic de pământ, așezat la vărsarea unei mari artere fluviale și pe coasta unei Mări, cea mai furioasă și odinioară cea mai neospitalieră, este, că natura a înzestrat Dobrogea cu un sol și un subsol foarte bogat, că posițiunea ei geografică este dincele mai fericite, dar că numai vitrega aducătură a împrejurimilor și omul s-au opus desvoltării sale economice.
 
Și poate, că tocmai situațiunea ei fericită geografică a făcut, ca în toate timpurile ochii cotropitorilor nesățioși să fie ațintiți asupra ei.
 
De la primele năvăliri ale barbarilor, din a doua jumătate a secolului al III-lea și până în ultimul pătrar al veacului trecut, Dobrogia a fost necontenit frământată de răsboaie și invazii, iar când acestea încetau, veneau bolile foametea, tâlharii și pe deasupra o administrație fără dor de inimă încheia seria nenorocirilor.
 
Tuturor li da din belșug acest rodnic petic de pământ, care nu primea în schimb nici o îmbunătățire. (...) Așa era și așa am găsit noi Dobrogea la reîntruparea ei cu Patria-Mamă.
 
Căpitanul M.D. Ionescu, „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea“, București, 1904
 
(„Dobrogea 1878-2008. Orizonturi deschise de mandatul european“, volum coordonat de Valentin Ciorbea, Editura Ex Ponto, Constanța, 2008, pagina 28)
 
Sursa foto: Anatole Magrin, „Albumul Dobrogei“
 
Anatole Magrin, primul fotoreporter al Constanţei şi fotograf al Casei Regale. La Expoziţia universală de la Paris, din 1892, a fost decorat cu Diploma de onoare pentru calitatea fotografiilor cu tematică balneară care însoţeau exponatele reprezentative ale economiei României. Esteconsul onorific al Franţei la Constanţa. Publică în 1905 „Albumul Dobrogei“, din care, selectiv, ilustrăm materiale din această rubrică.
 
Citește și: 
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Categorie Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea
„Populaţia Dobrogei s-a bucurat de cea mai absolută libertate de acţiune“ (document)

#scrieDobrogea
Integrarea Dobrogei. Implicații socio-economice