Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
22:57 28 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Dominic Dembinski. Nostalgii nevinovate

ro

27 Jun, 2018 00:00 2962 Marime text

„Fiindcă perioada de care am să vorbesc este cuprinsă între anii 1982-1987, nostalgiile mele pot părea suspecte. Am fost regizor artistic în acele vremuri la Teatrul Dramatic din Constanţa şi împreună cu colegii mei de acolo sau de oriunde din România acelor timpuri, am fost nevoiţi să luptăm cu foarte multe compromisuri. Personal, am făcut-o avându-i alături pe Caragiale, Goldoni, Ciprian, D.R. Popescu, Ecaterina Oproiu şi alţii. Am avut însă, lângă mine o echipă dornică să lupte pentru adevăr, cu armele specifice scenei: talentul întruchipării, dovedit mai puternic decât orice doctrină politică.
 
Eram un regizor debutant ce se confrunta cu drumul aspru al practicii teatrale, nevoit să refac drumul unui învăţăcel. Actorii de atunci, mulţi dintre ei fruntaşii de astăzi ai Teatrului «Ovidiu», au simţit nevoia mea de autodefinire şi m-au primit ca într-o autentică familie care şi-a permis luxul să «crească» împreună cu mine. S-au pus trup şi suflet la îndemâna fantasmelor mele, devenind partenerii unui destin comun.
 
Într-o perioadă de acută represiune ideologică, Teatrul Dramatic din Constanţa uimea lumea teatrală a vremii, prin curaj dublat de forţă artistică, în numele unui bine social de la care teatrul românesc nu a abdicat niciodată. Sentimentul că făceam parte dintr-o forţă de elită, capabilă să limiteze estetic ravagiile unei ipocrizii totalitare, ne dădea satisfacţia morală a solidarităţii cu principiile pentru care am ales condiţia de oameni de teatru.
 
Publicul ne-a înţeles, ne căuta, ne sprijinea, eram o voce distinctă în cetate. Calitatea umană a colegilor mei şi-a spus cuvântul. Fără ea nu se putea forma în jurul meu o echipă. Mă feresc să evoc vreun nume, căci aş fi nedrept. Toţi erau disponibili la actul, eroic pe atunci, de a supravieţui fără negocieri cu morala artei. Am deprins în acei ani că există şi aşa ceva: că fără moralitatea dictată de adevăr, actul artistic devine gratuit, simplu divertisment. Şi pentru asta mulţumesc foştilor mei colegi de la Constanţa, căci pe lângă faptul că m-au învăţat cum să însufleţesc personaje pe scenă, mi-au fost alături când am ales teatrul ca pe un instrument de luptă. Cu ce poate lupta Teatrul?
 
Cu inerţia, minciuna, ipocrizia, demagogia, răul în general… Când alegi să creezi de pe aceste baricade, ai satisfacţia unui gest mai aproape de împlinire. Asemenea acţiuni, graţie teatrului, devin acte de ispăşire colectivă. Astfel, datorită minunaţilor actori de la Constanţa, am avut prilejul să-mi ocrotesc o parte din destin într-o perioadă sumbră, ca pe o floare sub clopotul miraculos al Teatrului, ferit de radiaţiile istoriei. Acest lucru îmi dă putere şi astăzi, când vânturile istoriei nu sunt mai puţin pustiitoare, chiar dacă şi-au schimbat direcţia. Şi pentru acest lucru le mulţumesc constănţenilor cu smerenie, depun un sărut de recunoştinţă precum zborul unui pescăruş speriat, pe fruntea lor, căreia îi doresc să nu apună nicicând.
 
Să nu uite, aşa cum nici eu n-am uitat, ceea ce am învăţat împreună: arta este şi o formă de înaltă morală care te alcătuieşte mai limpede şi mai drept ca om. Am să vă iubesc mereu!“

Textul face parte din antologia teatrală „Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii“ , semnată de Anaid Tavitian şi Georgeta Mărtoiu, lucrare disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa. 
 
Despre Dominic Dembinski
 


Unul dintre cei mai cunoscuţi regizori din România, Dominic Dembinski şi-a pus amprenta şi asupra teatrului constănţean, prin spectacole de referinţă. A debutat cu „Beţia sfântă“, în vara anului 1982, urmat la scurt timp de „Capul de răţoi“, pentru ca în aprilie 1984 să monteze un Goldoni de mare succes, „Bădăranii“, într-o manieră foarte modernă. Dembinski a continuat seria succeselor cu „Revelion la baia de aburi“, anul următor, 1986, cu „Aceşti îngeri trişti“, apoi cu „Nu sunt turnul Eiffel“.

„De la plecarea din Constanţa, viaţa mea s-a împărţit în două părţi: una dinainte de Revoluţie, pe care aş numi-o Constanţa, care înseamnă debutul meu pe scena profesionistă, şi cealaltă, de până acum. E drept, debutasem la Arad cu un spectacol de diplomă, dar aici am montat primul spectacol adevărat. Am făcut o serie de spectacole care în epocă au stârnit furtuni pro şi contra, exact cum îi stă bine unui regizor tânăr. Privesc cu seninătate înapoi, nu cu mânie, căci lucrurile pe care le-am făcut împreună cu colegii mei de la Teatrul Dramatic ne onorează pe fiecare, nu are rost să înşirui titlurile, s-ar pierde spaţiu tipografic. Era pe vremea aceea o emulaţie în jurul teatrului, lumea avea nevoie de noi, trăiam într-o epocă în care teatrul era o supapă pe care publicul o căuta ca să respire puţin mai liber“, afirma Dominic Dembinski, într-un interviu realizat de Aurelia Lăpuşan pentru ZIUA de Constanţa. 
 
#citeștemaideparte
#memoriateatruluiconstănţean
#Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii
#Autoare - Anaid Tavitian, Georgeta Mărtoiu 

Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ .

DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 


Citeşte şi:

Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea Pe scena vieţii. Marii actori ai Constanţei (XVll)

#RespectTeatru Mesaj dedicat sărbătorii seniorilor teatrului constănţean. Dominic Dembinski, regizor - „Constanţa, mon amour...“

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Dan Tărchilă. Ceremonial de spiritualitate românească (galerie foto)

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Haleț Gheorghe 02 Jul, 2018 07:15 "Calitatea umană a colegilor mei și-a spus cuvântul. Fără ea nu se putea forma în jurul meu o echipă. Mă feresc să evoc vreun nume căci aș fi nedrept. Toți eram disponibili la actul, eroic pe atunci, de a supraviețui fără negocieri cu morala artei." Pe vremea aceea, Dominic era și Bun și Rău în același timp!