#citeşteDobrogea Simion Mehedinţi, părintele Daciei Pontica, 55 de ani de la trecerea în nefiinţă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Scriitor, geograf şi geopolitician, Simion Mehedinţi (16 octombrie 1869 - 14 decembrie 1962), de la a cărui trecere în nefiinţă se împlinesc astăzi 55 de ani, este cel căruia Dobrogea îi datorează trecerea de la denumirea antică Scythia Minor (Mικρά Σκυθία) la Dacia Pontică.
 
A fost primul profesor de geografie al Universităţii din Bucureşti (1900), catedră afiliată Facultăţii de Litere şi filosofie. S-a retras din învăţământ în anul 1938, la vârsta de 69 de ani. Timp de 32 de ani, a fost membru titular al Academiei Române, din care a fost exclus în anul 1947, întrucât a refuzat orice compromis politic.
 
A lăsat moştenire o impresionantă operă, constând, în majoritate, în monografii, dar şi cărţi de pedagogie şi educaţie socială, rod al unei activităţi prolifice dedicate organizării învăţământului geografic românesc, reorganizării „Societăţii Române de Geografie“, întemeierii şi orientării cercetării geografice româneşti, precum şi reflecţiilor privind statutul disciplinar al geografiei, etnografiei şi pedagogiei.
 
Din prodigioasa sa activitate nu au lipsit studiile referitoare la Dobrogea, printre colaborările sale numărându-se şi articole în Analele Dobrogei, dar şi un vast articol, „Dacia Pontică şi Dacia Carpatică - observări antropogeografice“, pe care îl puteţi citi integral în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, parte din volumul colectiv „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească“.
 
După o analiză foarte amănunţită a migraţiilor ce s-au petrecut pe teritoriul Daciei, încă din perioada preistorică, savantul Mehedinţi concluzionează: „Prin făptura sa fizică, fâşia de lângă mare este o simplă continuare a Daciei carpatice. În tot cursul istoriei antice, unitatea este evidentă. Iar a vorbi de o Dacie scitică şi încă a o întinde pe hartă până în Carpaţi, e tot aşa de nelogic şi neistoric, ca şi cum ai inventa o Dacie elenică din cauza factorilor greceşti de la malul Pontului sau o Dacie bastarnică, gotică, hunică, bulgară, tătară etc. E drept că forma lunguiaţă, în chip de peninsulă a ţinutului dintre Dunăre şi Mare, precum şi aşezarea lui între marea stepă din răsăritul Europei şi ţările mediteraneene, i-au impus din timp în timp rolul de punte, începând cu expediţia lui Dariu al lui Histaspe.(...) Îndeosebi Dobrogea este documentul cel mai clar spre a dovedi că traiul neamului nostru a fost totdeauna legat nu numai de munte, ci şi de câmpie şi chiar de zona cea mai joasă a râurilor, până la marginea dinspre mare”.
 
Întregul capitol îl puteţi lectura AICI 
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.