#citeșteDobrogea „Schimbarea la față” a Dobrogei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Extrem de ofertant pentru etnografi, capitolul „Populația Dobrogei” aparținând universitarului Constantin Brătescu, parte din lucrarea „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”, abordează geneza dobrogenilor încă din Evul Mediu.
 
„Au fost timpuri când poporul român a fost împuținat în Dobrogea până aproape de dispariție; alte timpuri când drumurile dacice, rămase libere, și-au recăpătat vechea lor funcție, revărsând poporul carpatic într-o nouă ofensivă spre litoralul Mării”.
 
Brătescu vorbește despre cea dintâi mărturie despre graiul romanic în vecinătatea Mării Negre de prin sec. VI (anul 571) d.Cr. „Nu e vorba însă de o populație așezată în sate sau orașe, ci de ostași din armata lui Comentiolus, generalul bizantin însărcinat cu respingerea avarilor răsfirați după pradă în sudul Dunării”.
 
Târziu, prin secolele XI și XII, apar mărturii bizantine despre existența vlahilor lângă Marea Neagră și mai ales între gurile Dunării și Balcani. „După două generații numai, aceiași vlahi pontici sunt așa de numeroși, încât dau un mare contingent de soldați armatei imperiale. (...) După încă o generație vlahii pontici domină situația și joacă un rol european. Acum găsim mărturii mai bogate despre dânșii la cronicarii bizantini, francezi, germani și la călătorii-misionari”.
 
În anul 1241 are loc marea invazie tătară spre Europa centrală, iar în prima jumătate a sec. XIV, mărturiile vorbesc despre o populație alogenă în Dobrogea.
 
Călătorul și exploratorul Ibn Battuta scrie imediat după 1333 că orașul Babadag „este cel din urmă pe care-l stăpânesc tătarii” și că între el și începutul Imperiului Bizantin ar fi „18 zile de mers printr-o stepă în întregime lipsită de oameni”.
 
„Abia la vreo 10 ani după călătoria acestui arab prin Dobrogea are loc marea expediție ungaro-română în contra tătarilor, la care participă Dragoș-Vodă al Moldovei și Nicolae Alexandru Basarab al Munteniei. Acesta cuceri și anexa la țara sa Basarabia. Tătarii fură astfel îndepărtați peste Nistru. Se pare că din acest timp intră și Dobrogea de nord în posesiunea Munteniei”.
Cam în această perioadă apare în istorie și comandantul Dobrotici, căruia provincia transdunăreană îi datorează numele de Dobrogea.
 
Dar cel mai important pentru istoria etnografică a Dobrogei este considerat anul 1444, denumit și „Schimbarea la față”, moment în care satele primesc populație și nume turcești, iar orașele și cetățile sunt ocupate de garnizoane și administrație musulmană, iar în loc de biserici se ridică geamii. Silistra și Babadagul ajung centrele provinciei, iar schimbările fundamentale pe care le-au adus în Scythia Minor romanii le aduc turcii în Dobrogea. De la 1444 până în sec. XIX avem faza turcească în etnografia țării.
 
Pentru mai multe informații, găsiți subcapitolul „Românii în Evul Mediu” AICI
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.