#citeşteDobrogea „Pământul Dobrogei arată o complexitate nebănuită“

„Pământul Dobrogei arată o complexitate nebănuită. Partea nordică este un ciot din munţi vechi, cari n’au a face ca origine cu frumoşii şi tinerii munţi Carpaţi. Munţii dobrogeni, adevăraţi munţi ca înfăţişare deşi dealuri ca înălţime, s’au ridicat cu milioane şi milioane de ani în urmă, atunci când numai că nu era om pe pământ, dar nici umbră de pasăre. Atunci, în era primară din viaţa pământului, s’a înălţat un lanţ de munţi în tot lungul Europei al cărui capăt răsăritean ajungea până pe pământul nostru.
 
După cum zidurile cetăţilor odată falnice se năruie, iar din ele nu rămâne decât temelia ori de câte un bastian răsleţ, aşa s’a întâmplat şi cu acest lanţ vechiu de munţi, numiţi hercinici. […]
 
Dar şi restul Dobrogei este un pământ sbuciumat; adeseori a fost fund de mare, îndelungată vreme însă şi uscat. În constituţiunea geologică a ţinutului sudic al Dobrogei sunt vârstări de pături marine, cari arată un soi de mişcare pendulată în direcţie verticală a pământului. [...]
 
Datorită acestor fenomene din trecut, la faţa pământului dobrogean se întâlnesc două soiuri de reliefuri. Unul, observat în tăeturile adânci din lungul Dunării, e mărturia vremurilor apuse. Peste acest relief, s’a aşternut domol, îndelung, o ploae de praf, care l’a acoperit şi ne-a dat formele blânde de azi, uneori ca netezite de o mână uriaşă. […]
 
În acest chip configuraţia actuală a pământului dobrogean, este lămurită, în trăsăturile ei generale, prin jocul forţelor geologice din trecut, care au tras liniile principale ale reliefului. Peste urmele trecutului s’a altoit necontenita prefacere nouă care caracterizează amănunţimile de azi.“
 
„Dobrogea românească“, Elsa şi G. Dimitriu Serea, Tipografia Universul, 1938, pag. 38-39.
 
Sursa foto: Anatole Magrin, „Albumul Dobrogei“
 
Anatole Magrin, primul fotoreporter al Constanţei şi fotograf al Casei Regale. La Expoziţia universală de la Paris, din 1892, a fost decorat cu Diploma de onoare pentru calitatea fotografiilor cu tematică balneară care însoţeau exponatele reprezentative ale economiei României. Este consul onorific al Franţei la Constanţa. Publică în 1905 „Albumul Dobrogei“, din care, selectiv, ilustrăm materiale din această rubrică.
 
Citeşte şi:
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017

Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea: 14 noiembrie - ZIUA Dobrogei. Mesajul dr. Sorin Marcel Colesniuc, cercetător ştiinţific la Muzeul de Arheologie „Callatis“ (galerie foto)

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul lui Gheorghe Hagi, cel mai bun jucător din istoria fotbalului românesc, cetăţean de onoare al Constanţei

#sărbătoreșteDobrogea: Mesajul ambasadorului Marii Britanii în România, Paul Brummell (video)

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul Excelenţei Sale Osman Koray Ertaş, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul consulului general al Federaţiei Ruse la Constanţa, Vladimir Borisovich Volkov

#sărbătoreşteDobrogea : O continuare a „Simfoniei“ lui Dragoş Alexandrescu. Imnul Dobrogei, compus de maestrul Dumitru Lupu, pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad (video)

#scrieDobrogea: Cu un deceniu înaintea revenirii Dobrogei la ţară, primul proiect al unui port românesc la Marea Neagră (galerie foto)