#citeşteDobrogea „Dobrogea e prispa României înspre largul lumii“. 108 ani de la trecerea în nefiinţă a primarului de geniu Ion Bănescu

Luna aceasta s-au împlinit 108 ani de la trecerea în nefiinţă - mult prea timpurie (58 de ani) pentru cât de multe îi datorăm noi, constănţenii - a lui Ion Bănescu (12 decembrie 1909), cel care a fost nu numai primar, ci care a şi înfiinţat, în 1878, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie şi prima şcoală normală de învăţători şi institutori, fiind fondatorul învăţământului modern în judeţul Constanţa.
 
De asemenea, trebuie amintit că Ion Bănescu este cel care a sistematizat oraşul în perspectivă şi a elaborat schiţe de sistematizare împreună cu specialişti, ordonând străzile pe baza unui plan rectangular. A realizat zonarea oraşului pe funcţii economice: rezidenţială, comercială, industrială, turistică. A iniţiat primele amenajări turistice la Mamaia şi va susţine promovarea ei ca staţiune. Este pionierul iluminatului public al străzilor în oraşului Constanţa. Are iniţiativa alimentării oraşului Constanţa cu apă potabilă adusă din Dunăre. Susţine lucrările de consolidare a ţărmului mării şi de realizare a falezei ca un bulevard de promenadă (bulevardul Regina Elisabeta). Susţine lucrările de construcţie a Cazinoului (inaugurat în 1910). Are iniţiativa construirii primei uzine electrice la Constanţa. Are iniţiativa introducerii în oraş a tramvaielor trase de cai (tramcare). (Sinteză realizată de Wikipedia.)
 
Pentru „Harta etnografică a Dobrogei“ (1894), Academia Română l-a distins cu o medalie, la care s-a adăugat Medalia Muncii pentru aportul la învăţământul constănţean şi românesc.

„Românul s-a înfipt adânc în Dobrogea“ 

În lucrarea universitarului Stoica Lascu - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“, l-am găsit menţionat cu un articol apărut în ziarul „Farul“, la 9 decembrie 1903, şi în care Ion Bănescu vorbeşte nu numai despre etnografia acestei provincii, ci şi despre însemnătatea Dobrogei.
 
„Tratatele de la Cuciuc-Cainardge din 1774 şi de la Adrianopoli din 1829, dintre Rusia şi Turcia, deschid din nou Bosforul comerţului lumii şi dau Dobrogei şi gurilor Dunării importanţa lor economică şi comercială de azi. Dacă din punct de vedere istoric şi geografic drepturile noastre asupra Dobrogei sunt suverane, să cercetăm cum stăm şi din punctul de vedere etnografic. 
 
După statisticile oficiale, populaţia totală a acestei provincii era în 1880, adică un an şi jumătate de la ocuparea ei de către români, de 157.114 locuitori, dintre care: români - 51.915, bulgari - 29.643, musulmani (turci şi tătari) - 45.902, ruşi şi lipoveni - 17.708, greci - 4.271, germani - 2.763, evrei - 1.135, armeni - 935, diverse naţionalităţi - 2.842. Din aceste constatări rezultă că toţi străinii laolaltă covârşeau, acum 24 de ani, pe români, iar aceştia erau mai numeroşi decât fiecare grupă etnică în parte“.
 
După care urmează alte două statistici comparative, la finalul cărora admite că în cei 24 de ani s-a înregistrat un spor de 105.783 de locuitori. „Netăgăduit că elementul românesc a sporit aşa repede şi într-o proporţie aşa de covârşitoare faţă de celelalte elemente, numai graţie puterii de expansiunea neamului nostru şi rezervelor sale etnice. (...) Pentru dezvoltarea noastră naţională politică şi economică, Dobrogea e prispa României înspre largul lumii. Vrăjmaşii noştri pot să discute mult şi bine geneza neamului românesc pe aceste ţărmuri; românul s-a înfipt adânc în Dobrogea. Aici e patria lui. Să se ştie aceasta“, consemna Ion Bănescu la 1903.
 
Sursa foto: ZIUA de Constanţa
 
Citeşte şi:
 
Constanţa de odinioară: Un primar care şi-a iubit şi cinstit oraşul – Ion Bănescu (galerie foto)

#citeşteDobrogea: Ion Bănescu, „Românul s-a înfipt adânc în Dobrogea. Aici e patria lui“ (document)

#scrieDobrogea: Slujitori şi creatori ai învăţământului românesc în Dobrogea revenită la Ţară (I) - galerie foto

#scrieDobrogea: Slujitori şi creatori ai învăţământului românesc în Dobrogea revenită la Ţară (II)