Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:41 19 01 2018 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

#citeşteDobrogea Căile ferate de altădată... cu ele am rămas! Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

ro

05 Jan, 2018 00:00 4836 Marime text
Nu are cum să nu te apuce... nostalgia când descoperi că în vremuri imemoriale, cu înzestrări rudimentare, românii au avut puterea să construiască atât de multe, iar în zilele noastre prăpădul se alege de tot ce ne-a fost lăsat bun moştenire.
 
Într-un capitol anterior, relatam despre industria dobrogeană, cu aceeaşi... nostalgie a dobrogeanului dezamăgit de ceea ce ar fi putut ajunge această provincie. La momentul la care scria inginerul-şef George C. Măinescu (şeful diviziei de Construcţii de Căi Ferate din Dobrogea) capitolul „Evoluţia Căilor Ferate în Dobrogea“, adică pe la 1928, aveam 1.200 km de şosele naţionale, 180 km de şosele judeţene, 800 km de şosele rurale „împreună cu cele din Cadrilater, care a fost anexat Dobrogei în anul 1913. Patria-mamă nu poseda o flotă fluvială sau maritimă propriu-zisă“.
 
Aceasta în condiţiile în care la 1877 nu existau decât porţiuni din şoseaua Constanţa - Tulcea şi Tulcea - Isaccea, rudimentar pietruite.

Singurele poduri de şosea existente în toată provincia erau cel de la coada lacului Babadag, construit încă din 1869 peste balta Toprac-Chiopru, iar la Megidia gara era unită cu oraşul prin şoseaua prevăzută cu podul Said-Paşa, construit de acel guvernator peste balta Carasu. Mai existau oareşicare începuturi de şosele pe lângă oraşele Măcin, Hârşova şi Megidia pe lungimi de câţiva km“.

 
Şi ca să ilustrăm ritmul de... lucru, aflăm că în doar doi ani, de la 1858, când a fost concesionată, de la guvernul otoman, construcţia liniei ferate Cerna-Voda-Port până la Kustenge, de către o companie engleză, şi până la 1860, au fost finalizaţi 60 de km de cale ferată.
 
Urmează descrierile apariţiilor monumentalelor poduri pe care astăzi se circulă. La acea vreme, liniile ferate împânzeau inclusiv oraşul Constanţa şi se legau cu Oborul de vite de la Anadolchioi, cu magaziile de cereale sau cu cariera Canara.
 
O linie specială, datorată Reginei Maria, este cea care mergea prin centrul oraşului, de-a lungul bulevardului Regina Maria până la Mamaia-băi, cu o lungime de 8 km şi 100 m. „Graţie gustului fin al Reginei noastre Maria, care a apreciat îndeajuns frumoasa noastră plajă de la Mamaia, ce se întinde până la Capul Midia, pe o lungime de 14 km, construind palatele regale de la Mamaia-băi, această linie a dobândit o importanţă mare“.
 
Ba chiar Ministerul de Război a prelungit această linie cu circa 7 km, până la câmpul de aviaţie de la Mamaia-sat. Cei 16 km de linie ferată ce leagă Constanţa de Carmen Sylva cu ramura Eforie - Techirghiol Sat îi datorăm generalului Mihail Ionescu, subsecretar de stat la Căile Ferate.
 
La 27 februarie 1927 domnia sa inspectează lucrările lăsate în părăsire din 1906, hotărăşte construirea liniei şi ceea ce hotărăşte promite şi face. Ca prin mister s-au găsit deodată fonduri, materiale, braţe civile şi militari. Linia se termină în două luni şi 20 de zile şi la 5 iunie 1927 se şi dă în exploatare. Binefacerile aduse sunt colosale: lumea nu mai este la discreţia şoferilor şi căruţaşilor; sezoniştii sunt scutiţi de supliciul înghiţirii prafului şi zdruncinăturilor de pe şosea; atât bogatul, cât şi săracul se urcă seara la Bucureşti în vagonul de Carmen Sylva (Movilă) şi dimineaţa la ora 8 se dă jos pe un peron curat şi spaţios în staţia Carmen-Sylva, la o palmă de loc de lac, mare, băi şi de camera angajată“.
Cum călătoreau cei bogaţi, dar şi alte informaţii legate de construcţia căilor ferate dobrogene puteţi citi ăn lucrarea istorică Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească, disponibilă integral in format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Ti-a placut articolul?

Comentarii