Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
04:58 25 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Vila Sutu

ro

13 Oct, 2006 00:00 2639 Marime text

Pe promontoriul abrupt al falezei rasaritene a orasului, care odinioara, pana la amenajarea portului turistic Tomis, inainta in apele marii, se ridica unica in splendoarea si farmecul ei exotic, Vila Sutu. Ion Adam o descrie albind in bataia soarelui, ,,de pare cioplita in marmura... marea se intinde in subsuorile Constantei de mai s-o desfaca de la tarm, ca sa-i ramaie ei in placul valurilor" (Ion Adam - Constanta pitoreasca).Astfel asezata, cu fatada spre mare, vila cu temelii de piatra adanc infipte in pamant, reprezinta la noi un exemplar rar de constructie in stil neomaur, si singura care s-a pastrat in buna stare pana astazi. Ascuns privirii, sus printre celelalte edificii, ansamblul arhitectural se vede foarte bine de pe plaja Modern, infatisandu-se mai degraba ca o fortareata medievala mediteraneana.,,Recursul la recuzita orientala introduce in lectura de ansamblu si detalii fragilitatea bine temperata, arabescuri dezinvolte, curbe si contracurbe cu trasee savante... cupola, turnul crenelat; coloanele cu arcatura gratioasa, structura colorata in spaima de vid" (D. Pauleanu).Vila are ferestre inguste cu arcade suprainaltate si o terasa la primul etaj, inchisa de coloane mici si subtiri, unite in partea superioara tot printr-o succesiune de coloane. Terasa generoasa a vilei - denumita adeseori palat sau castel - deschisa catre mare, preia diferenta de nivel a falezei, parand o extensie a spatiului construit, aflandu-se la nivelul de acces dinspre peninsula. Folosind cadrul natural: marea, faleza, arhitectul Grigore Cerchez a rescris peisajul, fara sa faca abstractie de expresivitatea istorica.Comanditarul, Mihail Sutu (1841-1933), ce semneaza cererea catre primarie sub forma frantuzita a numelui, Soutu, este unul dintre cei mai mari numismati ai vremii, cu 40 de volume stiintifice apreciate de specialisti, membru al Academiei Romane si un stralucit cercetator umanist. Inginer cu studii absolvite la Paris, lucreaza in Ministerul Domeniilor, apoi director general al Postelor, consilier la Inalta Curte de Conturi si guvernator al Bancii Nationale a Romaniei. Cobora dintr-o ilustra familie, un strabunic, tot Mihail, ocupand de mai multe ori scaunul domnesc al Moldovei si al Tarii Romanesti pana la 1802, iar tatal sau, Constantin Sutzu (1804-1882), ministru de finante in timpul domniilor regulamentare. De la parintele sau, iubitor pasionat al marii, al singuratatii si maretiei plimbarilor cu caiacul pe apa, a mostenit distinsul numismat atractia pentru mare. De altfel, vila s-a inaltat pe terenul proprietate a familiei, chiar pe locul fostei case de lemn ridicata de tatal sau, boier Costache, asa cum il numeau localnicii. Acolo isi petrecuse verile adolescentei si ale revenirilor din anii studentiei la Paris. Casa, in suprafata totala de 421,50 mp, cu inaltimea de 12 metri, socotita din fata trotuarului pana la ,,cornisul principal 2 se situa pe strada Marii, o straduta care n-a avut niciodata mai mult de cateva imobile. Pe fosta strada a Marii, astazi purtand numele marelui colectionar de arta Krikor Zambaccian, s-a nascut la 4 nov. 1907 romanciera Cella Serghi. Impartasind soarta tuturor proprietatilor de valoare, vila Sutu a fost nationalizata dupa ultimul razboi mondial de catre regimul comunist, servind altor scopuri decat cel pentru care fusese construita. In septembrie 1955 devenise Casa de creatie, unde functionau: un cerc muzical pentru membrii brigazilor sau echipelor artistice; un cabinet de consultatii in teatru, muzica, arte plastice, coregrafie pentru artisti amatori, dar si biblioteca regionala. O perioada s-a mutat apoi, aici, reprezentanta comerciala a Consulatului Cehoslovaciei. Din 1991 si pana in luna septembrie 2005 vila a adapostit Curtea de Apel. Retrocedata mostenitorilor, casa se pregateste pentru lucrari ample de reparatii atat in exterior, cat si in interior. Cu destule insistente l-am convins pe paznic sa-mi ingaduie sa revad frumosul tavan din lemn pictat, vechiul candelabru de bronz si scarile din stejar, schimbate probabil in ultimii ani. Nu stiu ce rost va capata in viitor vila Sutu, dar ma bucura gandul ca va arata la fel de atragatoare ca acum 107 ani".
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii