Procurorii Anticorupţie, Nicuşor Constantinescu şi RAJA Cum a început dosarul şefului Consiliului Judeţean Constanţa (5)

Acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi cauzat un prejudiciu de circa 1.000.000 de euro în dauna reţelei judeţene de apă, dar achitat de două ori de instanţele constănţene, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a fost protagonistul unui proces care a durat aproximativ patru ani şi jumătate. ZIUA de Constanţa vă prezintă acum, pe baza documentelor oficiale puse la dispoziţie de magistraţi, întregul curs al dosarului în instanţă, începând de la actul de acuzare propriu-zis şi culminând cu hotărârile de achitare. Menţionăm că achitările au fost pronunţate în baza faptului că acuzaţiile aduse de procurori nu se susţin, pentru că presupusei fapte a lui Nicuşor Constantinescu îi lipseşte unul dintre elementele constitutive.
 
Conform procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, „în faza cercetării judecătoreşti au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaraţia martorului P.F. (fila 160, vol. I) - expert contabil căruia SC RAJA SA i-a solicitat, în cursul anului 2007, să efectueze o expertiză cu privire la modalitatea de constituire a surselor de finanţare, la derularea plăţilor aferente Măsurii ISPA. Martorul s-a aflat în imposibilitate de a efectua această expertiză, întrucât OPCP nu i-a pus la dispoziţie documentaţia necesară, în special cea referitoare la modalitatea de constituire a surselor finanţării. Martorul a mai declarat că, în cadrul cercetării efectuate pentru întocmirea expertizei, a observat neplata a patru certificate intermediare de plată, obligaţie care în opinia sa incumba beneficiarului local, fără însă a putea preciza care a fost motivul pentru care nu s-au achitat la termen certificate intermediare de plată”. Tot mijloc de probă a mai fost „declaraţia martorului P.S. (fila 161, vol. I) - director economic în cadrul RAJA SA”. Potrivit DNA, acesta a „precizat că lucrările efectuate de către contractorul SC A. SA Grecia, în cadrul contractului de execuţie pentru reabilitarea reţelelor de descărcare a apelor reziduale Constanţa Nord şi Eforie, cu scopul protejării litoralului, erau supervizate de Inginer, care avea şi atribuţii de supervizare a certificatelor intermediare de plată, însă şi reprezentanţii RAJA SA efectuau un control, preliminar supervizării certificatelor intermediare de plată de către Inginer, constând în aceea că verificau dacă se executaseră lucrările aferente plăţilor menţionate în certificate. Martorul a arătat că, în cursul anului 2006, întrucât s-a întârziat plata a patru certificate intermediare de plată, Contractorul a încetinit ritmul lucrărilor, iar ulterior le-a stagnat, Inginerul stabilind că acesta este îndreptăţit să primească suma de 1.006.658,97 euro cu titlul de plăţi compensatorii. Martorul a arătat că această sumă reprezintă costuri neeligibile şi astfel reveneau în sarcina beneficiarului local sau a beneficiarului final. Pentru a preîntâmpina plata altor penalităţi sau chiar nefinalizarea investiţiei, SC RAJA SA a achitat suma stabilită de către Inginer în beneficiul Contractorului. Martorul a mai precizat că, după achitarea acestei sume, SC RAJA SA a procedat la sesizarea parchetului şi a Curţii de Conturi, întrucât s-a considerat că suma respectivă era nedatorată”. Un alt mijloc de probă precizat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost şi „declaraţia martorei B.T. (fila 162 vol. I) - director economic SC RAJA SA - martora a declarat că, în anul 2007, SC RAJA SA a hotărât plata către SC A. SA a sumei de 1.006.658,97 euro, sumă stabilită de către Inginer cu titlul de daune compensatorii pentru plata cu întârziere a CIP-urilor nr. 11-14, ca urmare ca notificării transmise de către OPCP prin care SC RAJA SA era obligată să plătească această sumă. Martora a arătat că s-a hotărât achitarea acestei sume pentru că exista riscul suspendării contractului şi pentru a preîntâmpina plata penalităţilor”.
 
Alte mijloace de probă
 
„Declaraţia martorei B.M. (fila 162 vol.I) - director juridic adjunct în cadrul SC RAJA SA - aceasta a menţionat aceleaşi aspecte precum cele declarate de martora B.T. cu privire la solicitarea venită din partea OPCP de achitare a sumei stabilite de Inginer în beneficiul Contractorului. Declaraţia martorului P.A. (fila 164 vol. I) - director general adjunct în cadrul SC RAJA SA - acesta a declarat că, lunar, la sediul SC RAJA SA, aveau loc şedinţe de monitorizare a implementării Măsurii ISPA, la care obligatoriu trebuiau să participe reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice prin OPCP, care avea şi calitatea de Angajator în cadrul contractelor de execuţie a lucrărilor, precum şi de ordonator principal de credite, ai Ministerului Mediului, ai Inginerului, ai SC A. SA, care avea calitatea de Constructor, şi ai RAJA SA. Martorul a mai arătat că la primele şedinţe de monitorizare nu au participat reprezentanţi din partea OPCP şi a Ministerului Mediului, iar atunci când aceştia au început să participe la şedinţe, persoanele care erau prezente învederau că nu au drept de decizie şi astfel nu se puteau soluţiona problemele concrete legate de derularea contractelor. Totodată, martorul a arătat că până în anul 2005, la şedinţele de monitorizare a participat şi un reprezentant al UE, care însă nu avea putere de decizie, fiind doar un observator. A mai precizat martorul că în anul 2006, Contractorul a notificat SC RAJA SA în vederea plăţii unor despăgubiri aferente plăţii cu întârziere a certificatelor intermediare de plată nr. 11-14, cuantum acestor despăgubiri fiind stabilit de Inginer la suma de 1.006.658,97 euro. Martorul a mai arătat că această situaţie a fost adusă la cunoştinţa OPCP atât verbal, cât şi în scris, întrucât OPCP avea obligaţia de a efectua plăţile către Constructor. OPCP a notificat SC RAJA SA că trebuie să procedeze la plata sumei stabilite în beneficiul Constructorului de către Inginer, invocându-se împrejurarea că beneficiarul final este cel care suportă costul cheltuielilor neeligibile. În acest context, pentru a preîntâmpina suspendarea lucrărilor (contractul fiind finalizat în proporţie de 97-98%) şi plata altor penalităţi, SC RAJA SA a hotărât achitarea acestei sume către Constructor, precum şi sesizarea organelor abilitate să stabilească responsabilul pentru prejudiciul cauzat SC RAJA SA, întrucât aveau informaţii potrivit cărora suma urma să fie recuperată de la OPCP. Totodată, martorul a menţionat că, în cadrul şedinţelor de monitorizare, reprezentantul Constructorului a precizat că plata cu întârziere a certificatelor intermediare de plată conduce la imposibilitatea desfăşurării lucrărilor în condiţii normale. Prin declaraţia dată în faţa instanţei, martorul a precizat că, pe parcursul derulării contractelor implicate de Măsura ISPA, a existat o colaborare defectuoasă cu reprezentanţii OPCP, lucru concretizat mai ales prin lipsa acestora de la şedinţele de monitorizare şi prin neimplicarea acestora în luarea unor decizii în situaţii dificile”, potrivit Anticorupţiei. Lista mijloacelor de probă prezentate de DNA este continuată de „declaraţia martorului B.N. (fila 165 vol. I) - consilierul directorului general al SC RAJA SA, iar în perioada noiembrie 2003 - iunie 2006 a ocupat funcţia de şef serviciu implementare programe (ISPA)”. „Martorul a declarat că Consiliul Judeţean Constanţa îşi asigura cofinanţarea atât din surse proprii, cât şi din împrumut BERD. Martorul a arătat care era modalitatea de decontare a lucrărilor efectuate de către Constructor: Constructorul emitea o factură cu situaţia de lucrări pe care o înainta Consultantului (CES), care avea un termen de 20 de zile pentru verificarea şi acceptarea facturii. Apoi, Consultantul trimitea factura la beneficiarul final - RAJA SA - pentru verificare şi andosare, care avea la dispoziţie 8 zile. După această activitate, beneficiarul final trimitea factura la OPCP pentru efectuarea plăţii şi în acelaşi timp informa Consiliul Judeţean Constanţa despre suma pe care trebuie să o vireze la OPCP, care avea un termen de 28 de zile pentru efectuarea plăţii, timp în care trebuia să primească şi partea de cofinanţare de la Consiliul Judeţean Constanţa. Martorul a precizat că în cursul anului 2006, organul de verificare al Uniunii Europene (OLAF) a dispus suspendarea plăţilor ca urmare a unei reclamaţii, iar în această perioadă, potrivit Memorandumului de finanţare, plăţile trebuiau preluate de către Guvernul României, respectiv din fondul de garantare al Ministerului de Finanţe. Martorul a precizat că, urmare a acestei suspendări din partea Uniunii Europene, nici Consiliul Judeţean Constanţa nu a mai virat partea sa de finanţare, iar după aproximativ un an, când s-au terminat verificările, au fost reluate plăţile, inclusiv de către Consiliul Judeţean Constanţa. Însă, potrivit clauzelor contractuale din contractele de execuţie, Constructorul a înaintat către SC RAJA SA o documentaţie prin care solicita plata penalităţilor aferente întârzierii în achitarea certificatelor intermediare de plată. SC RAJA SA a înaintat către OPCP certificatele de plată, fără andosare, în considerarea faptului că între Constructor şi OPCP existau relaţii contractuale directe, însă OPCP a solicitat RAJA SA să procedeze la achitarea sumei cuvenite către Constructor, întrucât suma reprezintă cheltuieli neeligibile conform contractului de implementare. Deşi RAJA SA nu a fost de acord să achite suma respectivă, întrucât întârzierea în plata CIP-urilor nu a fost cauzată de SC RAJA SA, până la urmă a plătit, pentru a nu se cauza alte penalităţi”, conform DNA.
 
Modalitate de decontare
 
„Declaraţia martorului F.A. (fila 166 vol. I) - coordonator contracte la SC RAJA SA - martorul a menţionat aceleaşi aspectele precum cele relatate de martorul B.N. în legătură cu modalitatea de decontare a lucrărilor efectuate de către Constructor, precizând faptul că după ce SC RAJA SA a achitat certificatul intermediar de plată nr. 23A, a sesizat Curtea de Conturi pentru a se face verificări în legătură cu persoana responsabilă de cauzarea prejudiciului în patrimoniul SC RAJA SA. Declaraţia martorei M.E. (fila 167 vol. I) - şef unitate de implementare a Măsurii ISPA în cadrul SC RAJA SA - martora a declarat că, în derularea contractelor încheiate pentru implementarea Măsurii ISPA la Constanţa, în perioada anului 2006, Uniunea Europeană a suspendat efectuarea plăţilor ca urmare a investigării unor reclamaţii de fraudă în derularea acestor contracte. În această perioadă a suspendării plăţilor din fonduri europene, Constructorul a continuat să lucreze şi să emită certificate intermediare de plată, însă s-au înregistrat întârzieri în plata acestora pentru lunile aprilie, mai, iunie, iulie 2006, întrucât Consiliul Judeţean Constanţa nu a virat la timp cota sa de finanţare către OPCP. Martora a mai declarat că Inginerul a stabilit dreptul Constructorului de a primi plata penalităţilor, precum şi prelungirea termenului de execuţie cu 100 de zile. SC RAJA SA a refuzat iniţial andosarea certificatului intermediar de plată nr. 23A, înaintându-l la OPCP, care însă i-a solicitat să plătească suma respectivă, întrucât prin Acordul de Implementare se stabilea că beneficiarul final suportă costurile neeligibile. Tot martora a precizat că după ce a încetat suspendarea plăţilor de către Uniunea Europeană, atât Ministerul de Finanţe, cât şi Consiliul Judeţean Constanţa au reluat plăţile către Constructor”, se mai arată în expunerea procurorilor. Tot ca mijloc de probă a fost considerată şi „declaraţia martorului P.T. (fila 168 vol. I) - director executiv al Direcţiei Buget - Finanţe din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa”. „Martorul a declarat că între Ministerul Finanţelor Publice, prin OPCP, şi SC A. SA s-a încheiat contractul de execuţie a lucrării, plata lucrărilor fiind asigurată din fondurile europene şi din fondurile Consiliului Judeţean Constanţa (21,9% din valoarea contractului). În anul 2006, în perioada ianuarie - mai, Consiliul Judeţean Constanţa a achitat certificatele intermediare de plată nr. 7, 8, 9, 10 în valoare totală de 500.000 de euro, în condiţiile în care în bugetul pe anul 2006 fuseseră incluse şi sumele necesare finanţării Măsurii ISPA. Martorul a arătat că în luna mai 2006, în cadrul unei şedinţe de monitorizare, a aflat despre faptul că Uniunea Europeană a sistat finanţările programului ISPA până la clarificarea unor probleme ca urmare a unor suspiciuni de fraudă. În aceste condiţii, Consiliul Judeţean Constanţa a considerat că sistarea vizează întreaga finanţare şi a hotărât ca, până la clarificarea situaţiei, să nu mai achite contribuţia la acest program, nefiind astfel achitate certificatele intermediare de plată nr. 11-14. Martorul a mai menţionat că un alt motiv care a condus la neachitarea certificatelor de plată a fost reprezentat de dificultăţile financiare cauzate de nerealizarea veniturilor conform datelor incluse în buget. Din cauza acestor dificultăţi financiare, Consiliul Judeţean Constanţa, în luna martie 2006, a solicitat OPCP asigurarea cofinanţării pentru anul 2006 din fondul de rezervă al Ministerului de Finanţe, în condiţiile în care Consiliul Judeţean Constanţa a achitat şi suma de 400.000 euro pentru un alt contract aferent implementării Măsurii ISPA care se referea la refacerea reţelei de canalizare a Mun. Constanţa. Martorul a mai menţionat că în toată această perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa a primit notificări din partea OPCP pentru neplata celor patru certificate intermediare de plată. Martorul a declarat că atunci când OPCP a anunţat că Uniunea Europeană a reluat finanţarea, Consiliul Judeţean Constanţa a dispus plata celor patru certificate”, conform DNA.
 
Compensarea creanţelor reciproce
 
„Declaraţia martorului C.R. (fila 169 vol. I) - avocat - martorul a declarat că atunci când Constructorul a formulat pretenţiile în valoare de 1.006.658,97 euro, a sfătuit SC RAJA SA să înainteze solicitarea de plată către OPCP, care ulterior a notificat beneficiarul final să achite suma solicitată de Constructor, întrucât reprezintă cheltuieli neeligibile. În opinia martorului, nu revenea în sarcina beneficiarul final - SC RAJA SA - să achite această sumă, întrucât acesta avea delegate atribuţiile de verificare a lucrărilor din punct de vedere tehnic şi de avizare a certificatelor intermediare de plată. Totodată, martorul a declarat că a sfătuit SC RAJA SA să achite către Constructor suma solicitată de acesta, pentru ca ulterior să se îndrepte împotriva persoanei responsabile. Martorul a mai arătat că aprecierea Inginerului cu privire la întinderea pretenţiilor Constructorului au fost infirmate de Curtea de Arbitraj, care a stabilit cuantumul despăgubirilor la suma de 1.900.000 euro în sarcina OPCP. În urma acestei decizii, între OPCP şi Constructor s-a încheiat o tranzacţie, pretenţiile fiind reduse la jumătate. Totodată, între OPCP şi Constructor a intervenit o compensare a creanţelor reciproce, întrucât şi OPCP avea pretenţii legate de întârzierea Constructorului în efectuarea lucrărilor. Ulterior, OPCP a reuşit reducerea pretenţiilor Constructorului de la suma de 1.900.000 euro la suma de 1.006.658,97 euro, atât cât achitase RAJA SA, această sumă făcând obiectul tranzacţiei. Martorul a mai menţionat că în cadrul procedurii arbitrare s-a încercat de către OPCP atragerea şi a SC RAJA SA şi a Consiliului Judeţean Constanţa, însă solicitarea a fost respinsă pe motiv că litigiul deriva din contractul de execuţie încheiat între OPCP şi Constructorul SC A. SA Grecia. Martorul a mai declarat că, în opinia sa, suma achitată de către SC RAJA SA reprezintă fie o cheltuială neeligibilă în sensul memorandumului de finanţare, fie o plată compensatorie legată de neexecutarea obligaţiilor contractuale. Martorul a precizat că Acordul de implementare a Măsurii ISPA a fost modificat în anul 2009 în sensul că OPCP îşi asumă responsabilitatea pentru toate actele şi acţiunile care au avut loc înainte de intrarea în vigoare a modificărilor. Motivul acestor modificări a fost reprezentat de necesitatea punerii la adăpost a beneficiarului final de actele şi măsurile care ar fi putut atrage o răspundere exagerată în sarcina acestuia, se mai arată arată în cercetarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Mijloc de probă a fost şi „declaraţia martorului C.T. (fila 170 vol. I) - consilierul directorului general al SC RAJA SA”. „Martorul a precizat că atunci când a fost primită notificarea de la OPCP în legătură cu plata certificatului intermediar de plată nr. 23A, directorul general al SC RAJA SA a stabilit o comisie de analiză a notificării şi ulterior s-a întrunit Consiliul de Administraţie care a luat hotărârea ca SC RAJA SA să plătească CIP-ul nr. 23A, pentru a preveni suspendarea contractului, penalităţi şi alte daune”, conform celor de la Anticorupţie. DNA arată că pe lista mijloacelor de probă se mai află şi „declaraţia martorului P.I. (filele 171-172 vol. I) - consilierul directorului general al SC RAJA SA în ce priveşte Măsura ISPA, reabilitarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în vederea protejării Mării Negre”, care a declarat că, „în perioada 2006 - 2007, din cauza unor probleme legate de o eventuală fraudă, Uniunea Europeană a suspendat finanţarea pentru Măsura ISPA, context în care OPCP a apelat la surse de finanţare din Fondul Naţional care era alimentat de Comisia Europeană”. „În acest caz, banii se luau din acest fond şi de la cofinanţator. Pe perioada suspendării finanţării, martorul a declarat că au existat bani de la Fondul Naţional la care s-a apelat pentru a efectua plata către Constructor în cotă de 79% aferentă Uniunii Europene. Însă, întrucât s-a întârziat cu plata către Constructor pe o perioadă de patru luni în 2006, acesta a emis pretenţii care, după notificarea OPCP, au fost achitate de către SC RAJA SA, pentru a preîntâmpina blocarea conturilor bancare, suspendarea lucrărilor şi alte penalităţi. În opinia martorului, suma solicitată de Constructor nu se încadrează în categoria cheltuielilor neeligibile, care include doar acele cheltuieli care sunt impuse de continuarea lucrărilor, iar nu cele cauzate printr-o activitate păguboasă ca urmare a neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu. Totodată, martorul a precizat că OPCP nu dispune de fonduri proprii, nu are un buget propriu, fiind doar o autoritate de implementare care se finanţează din sursele stabilite prin memorandum”, potrivit procurorilor. Director general al SC RAJA SA a declarat, în anul 2006, după cum susţin organele de anchetă, că, „în primul trimestru al anului 2006, finanţarea de la Uniunea Europeană a fost suspendată ca urmare a unei reclamaţii făcute de martor şi de inculpat în legătură cu fapte de corupţie referitoare la contractele de execuţie încheiate pentru implementarea Măsurii ISPA, context în care şi Consiliul Judeţean Constanţa a încetat finanţarea”. „Martorul consideră că această situaţie trebuia să fie rezolvată de către OPCP sau de către Ministerul Finanţelor, care avea la dispoziţie Fondul Naţional de Preaderare pentru a plăti Constructorului, care continua lucrările de execuţie conform contractului încheiat între acesta şi OPCP. În condiţiile în care nu au fost plătite mai multe certificate intermediare de plată către Constructor, acesta a emis o pretenţie concretizată în certificatul intermediar de plată nr. 23A, achitat de către SC RAJA SA, ca urmare a notificării făcute de către OPCP, deşi SC RAJA SA nu andosase acest certificat. Martorul a arătat că acest certificat a fost achitat în luna iulie 2007, ca urmare a hotărârii Consiliului de Administraţie al SC RAJA SA, care a decis şi sesizarea Parchetului Constanţa şi a Curţii de Conturi referitor la situaţia creată de către OPCP, considerat responsabil de către SC RAJA SA”, mai arată DNA.
 
Ce a declarat fostul şef al CJC
 
Procurorii spun că preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa până în anul 2004 a declarat că „în anul 2001 a făcut parte dintr-un contract de finanţare între SC RAJA SA şi Uniunea Europeană în sensul că Consiliul Judeţean Constanţa era garantul obligaţiilor asumate de RAJA SA şi avea şi obligaţii de cofinanţare în procent de aproximativ 21%, lucrările începând în anul 2005”. „Martorul a mai declarat că, pe baza informaţiilor obţinute din presă şi din înscrisuri pe care le-a primit la cabinetul său parlamentar, a aflat despre nerespectarea obligaţiei de cofinanţare de către Consiliul Judeţean Constanţa, despre faptul că preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa nu a dat dispoziţie de plată a cheltuielilor efectuate de către Constructor, că a fost somat atât de către OPCP, cât şi de către SC RAJA SA să înainteze către OPCP contribuţia sa la finanţarea măsurii, că SC RAJA SA a fost somată de către Constructor să achite penalităţi de întârziere, care reprezentau cheltuieli neeligibile. Martorul a mai arătat că obligaţia de garanţie a Consiliului Judeţean Constanţa consta în aceea că SC RAJA SA avea obligaţii de plată a unor sume mari de bani pentru susţinerea proiectului, a tuturor celor patru obiective, sens în care a solicitat şi un împrumut la BERD, garantat din bugetul Consiliului Judeţean Constanţa. Martorul a ţinut să sublinieze faptul că obligaţia de garantare şi obligaţia de cofinanţare sunt total diferite, în condiţiile în care pentru obligaţia de garantare Consiliul Judeţean Constanţa avea obligaţia de a prevedea în buget sume distincte de sumele necesare pentru asigurarea obligaţiei de cofinanţare”, conform Anticorupţiei.
 
Sentinţă arbitrară
 
Un alt mijloc de probă este, conform DNA, „sentinţa arbitrală nr. 16 din 27.01.2010 pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional în dosarul nr. 102/2009 (filele 204-217 vol. I) însoţite de adresa nr. 156/III-13/2011 din 08.02.2011 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa”. „Prin această hotărâre arbitrală a fost soluţionat un litigiu iniţiat de SC RAJA SA în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice - Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare, prin care SC RAJA SA solicita obligarea OPCP la plata sumei de 1.006.658,97 euro, achitată direct Contractorului. Tribunalul Arbitral a reţinut că, potrivit Contractului de Implementare nr. 200/RO/16/P/PE/003-05 din 21.05.2005, finanţarea lucrărilor «conducte de descărcare în mare pentru staţiile de epurare Constanţa Nord şi Eforie Sud» a fost asigurată în procent de 78.053% din fonduri ISPA, iar diferenţa de 21,947% de către Consiliul Judeţean Constanţa. În acest context, OPCP s-a obligat să finanţeze lucrarea din fondurile acordate de Comisia Europeană în limitele obligaţiei asumate prin Contractul de Implementare, respectiv să facă toate plăţile privind costurile eligibile, adică s-a angajat să folosească împrumutul nerambursabil numai pentru finanţarea Măsurii şi numai pentru activităţile şi cheltuielile eligibile stabilite de către Memorandumul de finanţare. Tribunalul Arbitral a apreciat că OPCP avea obligaţia de a achita contravaloarea lucrărilor executate de către Contractorul SC A. SA numai în limitele sumei la care s-a obligat şi la termenele stipulate în contract şi, astfel, OPCP nu ar fi putut efectua plăţi şi în locul altei persoane obligate în cadrul contractului, fie chiar şi în locul cofinanţatorului, în speţă Consiliul Judeţean Constanţa. Totodată, Tribunalul a considerat că suma pretinsă de către SC RAJA SA, ca urmare a achitării acesteia către Constructor, reprezintă cheltuieli neeligibile şi în nici un caz nu pot fi suportate de către OPCP, care nu are fonduri proprii, ci numai cele primite de la Comisia Europeană şi numai pentru finanţarea lucrărilor”, conform Anticorupţiei. În cauză, director al Oficiului de Plăţi şi Contractare Phare din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în anul 2006, a precizat, potrivit DNA, că, în „cadrul Contractului B, plăţile către Constructor erau efectuate de către OPCP din fonduri primite de la Comisia Europeană prin Fondul naţional de preaderare şi de la Consiliul Judeţean Constanţa. În situaţia indisponibilizării temporare a fondurilor comunitare, se apela la Fondul de rezervă. Martora a mai precizat că dacă Consiliul Judeţean nu avea fonduri pentru asigurarea cofinanţării, OPCP nu putea apela la fondul de rezervă, întrucât OPCP funcţiona precum o trezorerie, executând plăţi din sumele care le sunt virate în conturi”. Asta în timp ce martorul D.N., consilier judeţean, preşedinte al comisiei de buget-finanţe în anul 2006, a declarat, spun cei de la Anticorupţie, că, „în raport de calitatea pe care o avea, avea obligaţia să avizeze proiectul de buget pentru anul următor, precizând că de fiecare dată au fost alocate în buget sume pentru cofinanţarea Măsurii ISPA, per ansamblul acesteia, iar nu defalcat pentru fiecare dintre cele patru contracte”.
 
Grad de îndatorare de maxim 20%
 
„Martorul a mai precizat că bugetul pe anul 2006 a fost constituit pe baza execuţiei din anul 2005, la care s-a adăugat un procent de 5% reprezentând creştere economică, în funcţie de estimările Institutului de Statistică. Martorul a menţionat că principalele surse de finanţare ale bugetului Consiliului Judeţean Constanţa sunt reprezentate de TVA şi impozitul pe profit. Consiliul Judeţean Constanţa era obligat să aprobe bugetul încă din luna octombrie-noiembrie a anului anterior, iar ulterior, după aprobarea bugetului de stat, când se stabilea suma de bani alocată judeţului Constanţa, se mai făceau anumite rectificări. Însă, atunci când se primea contribuţia de la bugetul de stat, în luna septembrie sau octombrie a anului în curs, aceasta era subdimensionată în raport cu nevoile reale ale judeţului. Martorul a mai declarat că, în măsura în care Consiliul Judeţean Constanţa dispunea de resurse financiare, îşi achita obligaţiile de cofinanţare, existând posibilitatea contractării unor credite cu un grad de îndatorare de maxim 20%, cu aprobarea Ministerului Finanţelor Publice”, mai arată procurorii. Alte mijloace de probă ale celor de la DNA au mai fost: „decizia din data de 30.01.2009 a Comisiei de Adjudecare a Disputelor referitoare la litigiul dintre Contractorul SC A. SA şi OPC Phare din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în limba engleză şi traducerea în limba română (filele 7 - 40 vol. II)”, „tranzacţia încheiată între Ministerul Finanţelor Publice - OPC Phare şi SC A. SA cu referire la Contractul B - Conducte de descărcare în mare pentru Staţiile de Epurare Constanţa Nord şi Eforie Sud - Contract ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/003-05 (filele 41 - 62 vol. II)”, „situaţia veniturilor bugetului propriu al Consiliului Judeţean Constanţa pentru anul 2006, comparativ cu prevederile Hotărârii de Buget, detaliat pe luni şi ani, înaintată de către ANAF - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa prin adresa nr. 9210/08.07.2011 (filele 118 - 173 vol. II)”, „raport de expertiză contabilă judiciară întocmit de expert contabil O.Z. (filele 4 - 92 vol. III)” şi „declaraţia martorului T.E. (filele 111 - 112 vol. III) – director general, coordonator administrativ al programului ISPA în cadrul Ministerului Finanţelor Publice în perioada 2000 - 01.07.2009”.
Într-o ediţie viitoare, ZIUA de Constanţa va continua prezentarea cercetărilor procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie realizate în acest dosar.