O echipa de traditie ingropata in ambitii marunte

# FC Portul, una dintre cele mai vechi echipe din Romania, infiintata in 1930, se afla astazi intr-o situatie critica * Jucatorii sunt platiti cu un salariu mai mic decat cel minim pe economie, pana si echipamentele trebuind sa fie achizitionate din fonduri proprii * Cu toate acestea, echipa a facut o figura frumoasa in tur, tanarul si neexperimentatul lot de jucatori terminand pe locul noua * Disputa se da acum intre APC si sindicat, multi fiind de parere ca daca Asociatia ar fi singura detinatoare a echipei, lucrurile ar sta mult mai bine

FC Portul Constanta este, asa cum probabil putini mai stiu astazi, cea mai veche echipa a orasului, anul ei de infiintare, 1930, vorbind de la sine despre acest lucru. Gruparea portuara, desi divizionara B de traditie, este totusi unul dintre cele mai puternice centre de creatie ale judetului, de aici plecand o serie de jucatori valorosi, dintre care este de ajuns sa ii amintim pe Gabriel Zahiu sau Dennis Serban. Portul Constanta a mai purtat de-a lungul timpului denumiri ca Dezrobirea PCA (care a evoluat chiar si in prima divizie), Locomotiva, SIM sau Ancora. Insa vremurile bune sunt foarte departe de ceea ce se intampla in prezent la aceasta echipa, pe nedrept neglijata. Am gasit "baza" sportiva din bulevardul 1 Mai intr-o stare deosebit de precara, pe fetele jucatorilor stransi in vestiare putandu-se citi o dezamagire profunda fata de statutul lor de "profesionisti". Din motive lesne de inteles, cu totii au preferat sa nu ofere prea multe declaratii, caci metehnele comuniste inca nu au disparut complet din Romania, insa nemultumirea fata de felul in care sunt platiti (3.800.000 de lei vechi pe luna!!), nu a mai putut fi tinuta in frau. Am mai aflat, cu greutate, ca pana si echipamentul trebuie sa si-l achizitioneze din surse proprii, in vreme ce intr-un cantonament montan desfasurat cu ceva vreme in urma, au trebuit de asemenea sa scoata bani din propriile buzunare. Si cu toate acestea, cu un lot tanar si aproape neexperimentat, echipa nou promovata in esalonul secund a reusit sa incheie turul pe locul noua si sa aiba mari sanse de evitare a retrogradarii. Se pare ca la mijloc este vorba despre o mai veche "sicana" intre APC, principala sursa de finantare a echipei si sindicat, de care gruparea apartine de fapt. Datorita acestui statut, banii oferiti de catre APC trec intai prin sindicat si apoi ajung, intr-o masura mai mare sau mai mica, la echipa. Multi sunt de parere ca daca APC-ul ar fi unica detinatoare a echipei, atunci lucrurile ar sta cu totul altfel. Cum se pot antrena jucatorii in conditiile in care terenul de antrenament este aproape compromis, iar in vestiare este un frig cumplit, ramane in continuare un mare mister, la fel ca si faptul ca fotbalistii, avand statut de profesionisti, nu pot sa mai lucreze si in alta parte, trebuind sa supravietuiasca cu un salariu mai mic decat cel minim pe economie. Cert este ca in vreme ce alte orase se straduiesc din rasputeri sa-si impuna si o a doua echipa pe prima scena fotbalistica, Constanta a ramas mult in urma la nivel de oameni si de conducatori, aceste lupte mocnite intre diverse persoane, asociatii, sindicate nefiind decat in detrimentul prestigiului unei echipe care ar putea fi situata mult mai "sus" decat acum.