De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
20:31 23 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Ziua în care rugile sunt ascultate Boboteaza, cea de-a 12-a sărbătoare a lumii creştine, marcată cu smerenie la Constanţa

ro

07 Jan, 2016 00:00 2921 Marime text
Se spune că de Bobotează, cerurile se deschid iar cei cu inima curată pot vedea pe Dumnezeu. La fel ca în fiecare an de Bobotează, Arhiepiscopia Tomisului s-a implicat într-o adevărată desfăşurare de forţe. Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, alături de un sobor de preoţi, a sfințit apele mării, prin aruncare, conform tradiţiei, a trei cruci de lemn. Dacă anul trecut numărul celor care au îndrăznit să înfrunte proverbialul ger al Bobotezei şi să se arunce în apa învolburată după cruci a fost de 30, anul acesta doar 14 temerari, dintre care 10 scafandri militari şi patru civili s-au încumetat să ia parte la acest frumos obicei, despre care se spune, paradoxal chiar, că aduce sănătate şi un an mai bun curajoşilor.
 

Vitele cu colaci între coarne, „importate“ de IPS Teodosie de pe meleagurile natale?

Slujba de Bobotează a început de dimineață la Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța. După Sfânta Liturghie, procesiunea compusă de carele trase de măgăruși, boi și cai împodobţi, pe care se aflau butoaiele pline cu apă a pornit spre Faleza Cazinoului. Aşa cum se spune și în colinde, animalele aveau pe frunte colaci împletiţi. De altfel obiceiul acesta a venit la Constanţa odată cu IPS Teodosie, fiind unul specific Bucovinei, regiune unde înaltul prelat al Tomisului a văzut lumina Zilei. În Moldova, în special în Bucovina, turtele sunt puse între coarnele vitelor atunci când pornesc la arat. Se spune că aceşti colaci trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Luna.

În fruntea alaiului, într-o caleaşcă albă, s-a aflat Ierarhul Tomisului și un sobor de preoți, care pe parcursului întregului traseu au cântat cântece religioase. Forţele militare nu au lipsit de la acest eveniment la care s-a intonat imnul României şi cel al Europei înainte de binecuvântarea apelor. Potrivit tradiției, în faţa Cazinoului a fost formată o cruce mare din zecile de mii de sticle cu agheasmă, iar în centrul aranjamentului a fost plasată o altă cruce, cioplită în gheaţă. Pe faleza Cazinoului, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu soborul de preoți și diaconi, a oficiat Slujba de Sfinţire Mare a apei, la sfârșitul căreia a aruncat trei cruci în apele mării.

14 temerari s-au arunccat în apă cu Fiul Domnului

Mai mulți tineri s-au aruncat în apele reci pentru a recupera crucile de lemn, în speranța că le va merge bine tot anul. Civilul Adrian Arhip, care este de meserie inginer constructor, a fost primul care a ajuns la crucea din apă. Acesta a fost urmat de scafandrii militari Ionuț Pîrlea și Alexandru Dobrescu.
 
Se spune în popor că aruncarea şi recuperarea crucii din apă la sărbătoarea Botezului Domnului, simbolizează intrarea şi ieşirea lui Hristos din apa Iordanului. Iar întrecerea tinerilor în a scoate cât mai repede crucea din apă are că temei faptul că Hristos a ieşit de „îndată“ din apă (pentru că El nu avea păcate, nu avea ce să mărturisească şi de aceea nu trebuia să rămână mai mult timp în Iordan).
 
Nu se aruncă o simplă cruce, ci una sfinţită, care poartă în ea tainic puterea lui Hristos. Astfel, aruncarea crucii în apă are menirea de a înlătura forţele răului, dar nu trebuie să credem că prin acest act apa devine aghiasmă. Pentru transformarea apei în aghiasmă există o rânduiala. Dacă apa s-ar putea schimba în aghiasmă doar prin aruncarea crucii în ea, atunci ar fi fost de ajuns că preotul să scufunde doar crucea în vasele cu apă.

Boboteaza – Epifania şi înnoirea omului

Ca orice sărbătoare religioasă, Boboteaza are, şi ea, semnificaţii aparte. Credinţa din popor spune că în această zi se sfinţesc apele pentru ca duhurile rele să fie alungate. De asemenea, aceasta este ziua în care se deschid cerurile, iar rugăciunile sunt ascultate. Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, de aceea Biserica mai numeşte Boboteaza şi „Arătarea Domnului“, „Dumnezeiasca Arătare“ sau „Epifania“,această din urmă denumire provenind din limba greacă şi înseamnând „arătare“, „descoperire“, „revelare“. De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin.


Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei.

Şi comercianţii au profitat de faptul că s-a strâns lume multă la sărbătoare şi, pe tarabele amplasate în zona Arhiepiscopiei, au vândut busuioc, icoane sau cărţi religioase.

Aleşii locali, printre participanţii de vază

Aproimativ 9.000 de constănţeni, după estimările forţelor de ordine au iesit din case pentru a prticipa la slujbă. La eveniment au fost prezenţi şi viceprimarul cu atribuţii de primar al Constanţei, Decebal Făgădău, dar şi noul viceprimar al oraşului, Costin Răsăuţeanu.

Ti-a placut articolul?

Comentarii