Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
14:37 28 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Vă doriţi un copil? Rugăciunile sunt mai ascultate ca oricând de Sfânta Maria Mică

ro

08 Sep, 2016 00:00 3565 Marime text
Astăzi, întreaga creştinătate celebrează primul dintre cele patru praznice închinate Maicii Domnului. Totodată, noul an bisericesc începe cu această sărbătoare care o venerează pe Fecioara Maria.
 
Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în Biserică (21 noiembrie), Bunavestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.
 
De la naşterea ei, un nou orizont s-a deschis pentru toată omenirea şi de atunci a început scrierea unei noi istorii în lume, cea a mântuirii neamului omenesc sau, cum spune Sfântul Ioan Damaschin: „Astăzi este începutul mântuirii noastre”.
 
În credinţa populară, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vară şi toamnă, momentul în care se dă startul lucrurilor agricole de toamnă şi momentul în care noul anotimp începe să îşi intre în drepturi.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfânta Maria Mică

Prima mare sărbătoare a anului bisericesc, început la 1 septembrie, Naşterea Maicii Domnului, este cunoscută în tradiţia populară ca Sfânta Maria Mică. Cifra opt reprezintă simbolul veşniciei, al vieţii fără de sfârşit.
 
În jurul acestei sărbători, s-au format numeroase tradiţii. Astfel, conform datinii, în dimineaţa sărbătorii, se aprinde o candelă lângă icoana Maicii Domnului. Membrii familiei se roagă Fecioarei Maria să le dăruiască sănătate şi să îi binecuvânteze. Potrivit tradiţiei ortodoxe, rugăciunile adresate Maicii Domnului de Sfânta Maria Mică de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.
 
Creştinii sunt îndrumaţi să se ducă la biserică cu pâine, fructe şi lumânări. După slujba de sfinţire, aceste ofrande se împart copiilor şi săracilor, pentru ca familia respectivă să fie sănătoasă. Pentru a ţine departe de casă orice rău, în ziua sărbătorii, ca de altfel ca la orice mare praznic, nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe şi nu se face curăţenie.

„Cozonacul Maicii Domnului”

Mai ales în sudul ţării, se păstrează o veche tradiţie cunoscută sub numele de „Cozonacul Maicii Domnului”. În ajunul sărbătorii, persoanele bolnave pregătesc un cozonac. După ce este gata, bolnavul trebuie să rupă cozonacul în două bucăţi: o parte o aruncă în curtea casei, iar pe cealaltă o mănâncă. De asemenea, rosteşte un jurământ sever: „Atâta vreme cât voi trăi, nu voi mai gusta carne de capră. Pentru boală un cozonac, pentru mine vindecare şi sănătate!” Tradiția spune că ritualul se continuă prin degustarea unui pahar de vin roşu. Dintr-un vas de lut, plin cu vin, bolnavul trebuie să toarne un pahar cu vin pe pământ, iar cantitatea rămasă să o bea treptat, rostind în gând o rugăciune pentru sănătate. Tradiţia spune că suferinzii se vindecă, dacă bolnavul îşi respectă jurământul.

„Cercurile Sfintei Mării”

În tradiţia populară, intervalul 7-9 septembrie este cunoscut sub numele de „zilele sacre“ sau „cercurile Sfintei Mării“. De aceea, femeile care vor să nască uşor este bine să se roage în aceste zile. Şi cei care îşi doresc să se căsătorească se pot ruga Maicii Domnului astăzi, ca să-şi găsească perechea potrivită.

Superstiţii legate de vreme

Maramureşenii cred că toamna va fi urâtă şi cu precipitaţii dacă plouă pe 8 septembrie, iar dacă înfloresc merii şi perii, înseamnă că toamna va fi plăcută. În alte regiuni, oamenii sunt convinşi că vremea se strică de tot după Sfânta Maria Mică, vara transformându-se într-o amintire frumoasă.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii