Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
21:02 19 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

O suta zece ani de la inaugurarea Podului peste Dunare de la Cernavoda

ro

20 Sep, 2005 00:00 1134 Marime text

Sarbatorirea celui mai important simbol al ingineriei romanesti din perioada de inceput

# Podul a fost inaugurat la 19 septembrie 1895 * Anghel Saligny este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale in proiectarea si constructia podurilor si silozurilor cu structura metalica, respectiv de beton armat si unul dintre intemeietorii ingineriei romanesti * Podul de la Cernavoda, dublat astazi de un sistem de poduri combinate, ramane cel mai important simbol al ingineriei romanesti din perioada de inceput

Celebrul Pod de la Cernavoda, proiectat si construit de inginerul Anghel Saligny, a fost inaugurat la 19 septembrie 1895. La acea data, era cel mai lung pod din Europa. Podul de la Cernavoda, dublat astazi de un sistem de poduri combinate, ramane cel mai important simbol al ingineriei romanesti din perioada de inceput. Proiectul elaborat de Saligny aducea doua mari inovatii in constructia de poduri: sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului si folosirea otelului moale in locul fierului pudlat, ca material de constructie pentru tabliere de poduri. Anghel Saligny, academician, inginer constructor, ministru si pedagog roman, este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale in proiectarea si constructia podurilor si silozurilor cu structura metalica, respectiv de beton armat si unul dintre intemeietorii ingineriei romanesti. Fiind, initial, atras de astronomie, a frecventat cursurile Universitatii din Berlin, avandu-l ca profesor si pe celebrul fizician Hermann von Helmholtz (1821 - 1894). In perioada 1870 - 1874, a urmat studiile ingineresti, la Scoala Tehnica Superioara din Charlottenburg. A lucrat, sub conducerea profesorului G. Mehrtens, la constructia caii ferate Cottbus-Frankfurt pe Oder si, sub conducerea lui Gh. Duca (in perioada 1877 - 1879), la constructia caii ferate Ploiesti-Predeal. A proiectat liniile ferate Adjud - Targu-Ocna, realizand primele poduri combinate - sosea si cale ferata - din tara noastra. Sprijinindu-se pe inventii proprii, a construit, pentru prima oara in lume, silozuri din beton armat, la Braila si Galati. Intre 1884-1889 a lucrat la constructia docurilor si antrepozitelor de la Galati si Braila, dand solutii total originale, precum constructia fundatiilor pe straturi de fascine si piloti pentru cheiuri, a bazinelor de legatura cu Dunarea pentru silozuri si folosirea, pentru prima oara in lume, a betonului armat in constructia silozurilor. Pe baza unor inventii proprii, Anghel Saligny a construit, in premiera mondiala, silozurile din beton armat, de la Braila (1888) si Galati (1889), la numai doua decenii dupa ce francezul Joseph Monier obtinuse, in 1867, primul brevet pentru elemente de constructii (grinzi, placi, stalpi) din beton armat, acest material fiind putin studiat in acele timpuri. Intre anii 1889 si 1909 a condus lucrarile de amenajare ale Portului Constanta, introducand, pentru prima oara in Romania, pilotii si radierele din beton armat in constructiile portuare. De asemenea, Anghel Saligny a proiectat linia de cale ferata Targu Jiu - Filiasi, tunelul de cale ferata din Valea Mostistei, portul Ramadan (Giurgiu). Saligny a fost membru fondator al Societatii Politehnice din Bucuresti si presedinte al acesteia in perioadele 1895 - 1897 si 1910 - 1911, profesor la Scoala nationala de poduri si sosele si Ministru al Lucrarilor Publice. A fost membru corespondent (din anul 1892), membru titular (din anul 1897) si presedintele Academiei Romane (1907 - 1910).
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii