Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
06:29 18 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Numeroase rituri de purificare, în prima zi a Postului Crăciunului. Urmează șase săptămâni în care creștinii își curăță sufletele și trupurile

ro

14 Nov, 2017 00:00 431 Marime text
Credincioșii se pregătesc pentru cea mai mare sărbătoare a anului, Crăciunul. Lăsata-secului are loc pe 14 noiembrie, cu o zi înainte de intrarea în Postul Crăciunului. Această perioadă, care ne amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, începe la 15 decembrie și se încheie pe 24 decembrie, atunci când se prăznuiește Nașterea Domnului Isus Hristos.
 
Postul Crăciunului durează șase săptămâni și e considerat mai ușor din punctul de vedere al alimentației față de celelalte posturi din calendarul ortodox. Postul Crăciunului a fost rânduit de Biserică pentru pregătirea credincioșilor în vederea întâmpinării marelui praznic al nașterii Domnului. Cele dintâi mențiuni despre acest post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin și episcopul Leon cel Mare al Romei. La început, creștinii nu posteau toți în același fel și același număr de zile. Unii posteau șapte zile, alții șase săptămâni. Sinodul local din Constantinopol din anul 1166 a uniformizat durata acestui post, hotărând ca toți creștinii să postească 40 de zile, cu începere de la 15 noiembrie. Prin lungimea și durata lui, acest post amintește de postul de 40 de zile al lui Moise de pe Muntele Sinai, când prorocul aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră. Asemenea și creștinii, postind 40 de zile, își curăță sufletele și trupurile și se învrednicesc pentru a primi Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul cel Viu, nu scris cu litere, ci întrupat și născut din Sfânta Fecioară. În post sunt interzise alimentele de origine animală - carnea, laptele și ouăle - și sunt permise alimentele vegetale. 

Dezlegare la pește, ulei și vin 

În Postul Crăciunului sunt mai multe dezlegări la pește, ulei și vin, fiind așadar un post mai ușor față de cel al Paștelui. Astfel, pot fi mâncate preparate din pește în toate zilele de sâmbătă și duminică în perioada 21 noiembrie și 20 decembrie, inclusiv, pe 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, în zilele de prăznuire a unor sfinți cu cinstire mai largă în toată lumea ortodoxă, precum 30 noiembrie (Sf. Ap. Andrei), 4 decembrie (Sfânta Varvara), 5 decembrie (Sfântul Sava), 6 decembrie (Sfântul Nicolae), 9 decembrie (Zămislirea Sfintei Fecioare Maria), 18 decembrie (Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul), 20 decembrie (Sfântul Ignatie Teoforul). În afară de dezlegare la pește, în zilele menționate pot fi consumate și vin și ulei. Abia după aceste 40 de zile de post și rugăciune creștinii se pot bucura pe deplin de Nașterea Domnului, pe 25 decembrie.

Ajunul Crăciunului, zi de post mai aspru  

Ultima zi a Postului Nașterii Domnului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: se ajunează până după-amiază, când se obișnuiește să se mănânce, în unele părți, grâu fiert amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului lui Daniel și a celor trei tineri din Babilon. În alte zone, se ajunează în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Nașterea Domnului. Alături de faptele bune, de rugăciune, de smerenie, postul este un mijloc pentru dobândirea virtuților. El este desăvârșit atunci când abținerea de la mâncărurile de dulce este unită cu efortul spre virtute și progres spiritual. 

Femeile spală cămășile, fețele de masă și așternuturile, ca să rămână curățite 

Prima zi a Postului Crăciunului cuprinde numeroase rituri de purificare. Resturile provenite de la cină sunt strânse în fața de masă și aruncate, cu fața la răsărit, păsărilor cerului. Vasele sunt atent curățate, apoi, în ziua de Spolocanie, așezate cu gura în jos, să fie feriți de pagubă toți ai casei. În mod ritualic, femeile spală cămășile, fețele de masă și așternuturile, ca să rămână tot anul curățite. Ciobanii țin posturile să nu li se prăpădească turma, ca oile lor să fie ferite de fiarele sălbatice și să nu-și piardă cărarea. Postul trebuie însă respectat cu înfrânare, evlavie, mărturisire a păcatelor și multă rugăciune de toți creștinii, încât să-și atingă scopul, de act purificator al sufletului.
 
Se spune că Postul Crăciunului a fost lăsat de Maica Domnului pentru ca bătrânul Crăciun să se căiască fiindcă i-a tăiat mâinile nevestei sale, Crăciuneasa, cea care o moșise pe Sfânta Fecioară. Chiar dacă șezătorile nu mai au forța de odinioară, Postul Crăciunului stă sub semnul lor, al momentului în care iarna „bate la ușă“, al colindelor (care încep să fie repetate) și ne vestesc apropierea marii sărbători a Nașterii Domnului Iisus Hristos.
 
După prima săptămână de post, la 21 noiembrie, atunci când ortodocșii cinstesc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, în calendarul popular al țăranului român este trecută Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia (Cea care se face văzută).

Ti-a placut articolul?

Comentarii